Legal, Privacy & Tech Blog.

crown-is-listening-speaker-giving-talk-business-meeting_38810-5015

CEDO: Există viață privată și în amfiteatrele publice din universități

 În Cauza Antović și Mirković c. Muntenegru (2017)[1], CEDO a inclus sălile de clasă și amfiteatrele universitare în categoria locurilor unde poate exista viață privată[2] și a arătat că „nerespectarea prevederilor legislației interne privind supravegherea video prin camere instalate în amfiteatre universitare a constituit o violare a art. 8”[3] din Convenție.

CEDO a statuat că:

 „Amfiteatrele universitare erau spații de lucru ale profesorilor. Nu erau doar spații în care doar le predau studenților, ci spații în care interacționau cu ei, dezvoltând relații reciproce și construindu-și identitatea socială. Curtea a reținut deja că supravegherea video ascunsă a angajaților la locul lor de muncă trebuie analizată, ca atare, ca o intruziune considerabilă în viața lor privată, care presupune documentarea înregistrată și reproductibilă a conduitei lor la locul de muncă pe care angajații, obligați contractual să lucreze acolo, nu o puteau evita. Nu a existat niciun motiv pentru Curte să se îndepărteze de la această constatare până și în cazurile de supraveghere video deschisă a angajaților la locul lor de muncă. Mai mult, Curtea a reținut că indiferent de faptul că existau reglementări restrictive ale angajatorului cu privire la viața socială privată a angajaților la serviciu, acestea nu o puteau reduce la zero. Respectarea vieții private continua să existe, chiar dacă putea fi limitată într-o măsură necesară.Informațiile colectate prin supravegherea video contestată se refereau la „viața privată” a reclamanților, iar articolul 8 era, așadar, aplicabil.”[4]

„În particular, Curtea reiterează că „viața privată” este un termen extins care nu poate fi supus unei definiții exhaustive și că ar fi prea restrictiv a limita noțiunea de „viață privată” la un cerc interior în care individul își poate trăi propria viață personală așa cum dorește (…) Astfel articolul 8 garantează dreptul la viață privată în sens larg, inclusiv „dreptul de a duce o viață socială privată” și anume posibilitatea persoanei de a-și dezvolta propria identitate socială. În această privință, dreptul la viață privată consacră posibilitatea persoanei de a se apropia de ceilalți și de a dezvolta relații cu aceștia. (…)

Curtea a statuat deja că noțiunea de „viață privată” poate include activități profesionale sau activități care au loc într-un context public (…). La urma -urmei, în cursul vieții lor profesionale, majoritatea oamenilor au oportunitatea de a dezvolta relații cu lumea exterioară și nu este întotdeauna posibil să se distingă care activități fac parte din viața profesională sau comercială și care nu. Prin urmare, există o zonă de interacțiune a unei persoane cu ceilalți, chiar într-un context public, zonă care poate intra în domeniul de aplicare al vieții private”[5]

***

 

 

[1] Rezumat disponibil în limba română la adresa aici , link accesat 06.09.2020.

[2] Bianca Selejan – Guțan, Protecția europeană a drepturilor omului. Ediția a V-a, revăzută și adăugită, Ed. Hamangiu, 2018, disponibilă la aici, p. 26 din versiunea digitală lege5.ro, link accesat 06.09.2020.

[3] Bianca Selejan – Guțan, Protecția europeană a drepturilor omului. Ediția a V-a, revăzută și adăugită, Ed. Hamangiu, 2018, disponibilă aici, p. 26 din versiunea digitală lege5.ro, link accesat 06.09.2020.

[4] CEDO, Cauza Antović și Mirković c. Muntenegru (2017), Hotătârea din 28.11.2017.

[5] CEDO, Cauza Antović și Mirković c. Muntenegru (2017), Hotătârea din 28.11.2017, pct. 41-42.

KIT GDPR Premium

 

 

Te-ar putea interesa și:

 

Vrei să înveți cum să implementezi corect GDPR? Îți recomandăm cursul nostru online cu 28 de module care acoperă integral, teoretic și practic, materia. La finalul cursului vei obține certificatul de absolvire și documentația GDPR (șabloane editabile în Word și Excel) pentru a implementa cu succes. Află mai multe aici 

 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]


Ti-a placut articolul? Arată-le și celorlalți!

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email
Ruxandra Sava

Ruxandra Sava

„Aș putea afirma că mă aflu în topul specialiștilor GDPR din România, dar prefer să las munca mea să vorbească de la sine.” Ruxandra Sava este avocat în Baroul București și specialist în protecția datelor acreditat de IAPP, deținând standardul CIPP/e. Ruxandra activează în domeniul dreptului tehnologiei și al protecției datelor cu caracter personal. Contact: ruxandra.sava@legalup.ro

Cel mai vândut produs

Abonează-te!

E gratuit! Primește articolele noastre direct pe mail. Te poți dezabona oricând.

Prin abonare declari că ai peste 16 ani, că ai citit și că ești de acord cu Politica de confidențialitate LegalUp (https://legalup.ro/confidentialitate/)

Recomandăm...

KIT GDPR

Toată documentația GDPR la un click distanță. Suport inclus GRATUIT timp de un an.

© 2020 Toate drepturile rezervate

Made with ❤ by LegalUp.ro