FOCUS LEGAL NEWS: Ultimele știri din lumea juridică

1. Certificatul digital COVID-19 este in vigoare din 1 iulie 2021. Mai multe informații aici.

2. Comisia propune modificarea unor norme privind protecția consumatorilor pentru a face față provocărilor digitalizării și ale pandemiei COVID-19. Mai multe informații pe site-ul Comisiei la următoarea adresă.

3. Prin hotărârea în cauza C-439/19, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a hotărât că un registru accesibil publicului cu informații despre punctele de penalizare aplicate conducătorilor de vehicule din Letonia nu respectă legislația europeană privind protecția datelor cu caracter personal (RGPD):

„Prin hotărârea pronunțată în Marea Cameră, Curtea consideră că RGPD se opune reglementării letone. Ea constată că nu este demonstrată necesitatea, în special în raport cu obiectivul de îmbunătățire a siguranței rutiere invocat de guvernul leton, a unei comunicări a datelor cu caracter personal referitoare la punctele de penalizare aplicate pentru încălcarea normelor de circulație. În plus, potrivit Curții, nici dreptul publicului de a avea acces la documentele oficiale, nici dreptul la libertatea de informare nu justifică o astfel de reglementare”

4. ANSPDCP a amendat cu 2000 EURO operatorul a Santrade S.R.L. pentru ca nu a furnizat informațiile necesare conform art. 83 alin. (5) lit. e) RGPD. Mai multe informații pe site-ul ANSPDCP.

5. În plenara din 18 iunie 2021, Comitetul European pentru Protecția Datelor (CEPD) și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) cer interzicerea utilizării inteligenței artificiale (IA) pentru recunoașterea automată a persoanelor în spațiile publice și alte utilizări ale IA care pot conduce la discriminare nejustificată.

Andrea Jelinek, CEPD și Wojciech Wiewiórowski, AEPD:

“Implementarea identificării biometrice <<remote>> în spații accesibile publicului înseamnă sfârșitul anonimatului în acele locuri. Aplicații precum recunoașterea facială <<live>> interferează cu drepturile și libertățile fundamentale într-o asemenea măsură încât pot pune sub semnul întrebării esența acestor drepturi și libertăți. Este necesară o abordare preventivă. Dacă dorim să păstrăm libertățile și să creăm un cadru juridic privind IA centrat pe om, este necesară o interdicție generală privind privind utilizarea recunoașterii faciale în zonele accesibile publicului. Regulamentul propus ar trebui, de asemenea, să interzică orice tip de utilizare a IA pentru scorul social, deoarece este împotriva valorilor fundamentale ale UE și poate duce la discriminare.”

6. Un raport recent al Agenției pentru Drepturi Fundamentale (FRA) arată că drepturile minorităților, ale refugiaților și ale copiilor au fost puternic afectate în 2020. În particular, copiii din mediile vulnerabile li s-a îngrădit accesul la justiție deoarece nu au avut calculatoare sau acces la internet. De asemenea, violența împotriva copiilor s-a accentuat în perioada de lockdown. Raportul este disponibil în limba română la următoarea adresă.

7. Parlamentul European a aprobat Legea climei, convenită în mod informal cu statele membre în aprilie, cu 442 voturi pentru, 203 împotrivă și 51 abțineri. Noua lege a UE privind clima mărește obiectivul UE de reducere a emisiilor până în 2030 de la 40% la cel puțin 55% (și la 57% cu contribuția noilor absorbanți de carbon).

8. Curtea Constituțională, prin decizia din 24 iunie 2021, a admis excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului și a constatat că dispozițiile art.38 din Legea bugetului de stat pe anul 2021 nr.15/2021 sunt neconstituţionale. Mai multe informații pe site-ul CCR.

Curtea Constituțională, prin decizia din 17 iunie 2021,  a admis sesizarea de neconstituționalitate formulată de grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat din Camera Deputaților și Senat și a constatat că Hotărârea Parlamentului României nr.31/2021 privind numirea directorului general interimar al Societății Române de Televiziune este neconstituțională.

9. Deciziile de admitere ICCJ privind soluționarea recursurilor în interesul legii si dezlegărilor de drept (28 iunie 2021):

În şedinţa din 28 iunie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluţionat șase recursuri în interesul legii, fiind pronunţate următoarele soluţii:

Decizia nr.10 în dosarul nr.800/1/2021

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Alba Iulia şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art.28 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ipoteza în care partea nu a demarat sau nu a finalizat, în termenul acordat, procedura de intrare în legalitate, iar autoritatea nu a obţinut o hotărâre de demolare a construcţiei, termenul stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei este unul de recomandare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 iunie 2021.

Decizia nr.11  în dosarul nr.1128/1/2021

Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție şi stabileşte că:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 37 din Codul penal, în ipoteza în care constată existența unei condamnări definitive pentru o infracțiune continuată, instanța învestită cu judecarea unor acțiuni sau inacțiuni care intră în conținutul constitutiv al aceleiași infracțiuni, va proceda la recalcularea pedepsei ținând seama de infracțiunea săvârșită în întregul ei, va stabili o pedeapsă unică ce nu poate fi mai mică decât cea pronunțată anterior și va dispune anularea formelor de executare emise urmare a condamnării anterioare şi emiterea unora noi în conformitate cu hotărârea pronunțată sau, după caz, va constata executată pedeapsa.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 iunie 2021.

Decizia nr.12  în dosarul nr.1133/1/2021

Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Iași şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 311, art. 32 alin. (5) lit. a), art. 39, art. 44, art. 45, art. 47 alin. (1) şi (2), art. 56 alin. (1), (4), (6) şi (7) și art. 64 alin. (3) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la art. 66 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, hotărârea consiliului local de aprobare a unui plan urbanistic zonal reprezintă un act administrativ cu caracter normativ.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 iunie 2021.

În şedinţa din 28 iunie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, constituit potrivit legii, a soluţionat sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunţată următoarea soluție:

Decizia nr.52 în dosarul nr.1236/1/2021

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 377 din Codul penal, prin raportare la art. 177 alin. (2) din Codul penal, pentru determinarea subiecţilor infracţiunii de incest, stabilirea calităţii de rude biologice în linie directă sau între fraţi şi surori, în cazul în care subiect al infracţiunii este o persoană adoptată, poate avea loc în condiţiile art. 52 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală independent de dispoziţiile art. 440 şi art. 470 alin. (2) din Codul civil.

Pentru determinarea subiecţilor infracţiunii de incest prevăzută de art. 377 din Codul penal, în cazul în care unul dintre aceştia este adoptat, nu se impune stabilirea în prealabil a unui raport juridic civil de rude în linie directă sau fraţi şi surori potrivit art. 409 din Codul civil raportat la art. 416 din Codul civil sau art. 424 din Codul civil, după caz, acest aspect putând fi stabilit în absenţa actelor de stare civilă şi a unei acţiuni civile cu acest obiect, în cadrul procesului penal pendinte potrivit mijloacelor de probă prevăzute de art. 97 alin. (1) din Codul de procedură penală prin raportare la art. 52 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală.

Efectele legăturii de rudenie biologică stabilite într-un proces civil sau chiar în procesul penal pendinte ulterior comiterii faptei de incest retroactivează până la momentul naşterii copilului.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 iunie 2021.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziei aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.































AFLĂ MAI MULTE!