Aici descoperim
dreptul tehnologiei

grandfather-clipart-grandad-3.png

Femeile pot continua să muncească și după împlinirea vârstei de 63 de ani, până la 65 de ani, ca bărbații. Curtea Constituțională spune, prin Decizia nr. 387/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 642 din 24 iulie 2018, că sintagma „condiții de vârstă standard” nu exclude posibilitatea salariatelor de a solicita angajatorilor să continue raporturile de muncă până la vârsta de 65 de ani.

CCR a făcut dinstincția între două prevederi legale, după cum urmează:

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede la art. 53 alin. (1), teza întâi: “Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei”.

CCR spune că egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați ar reprezenta doar o aplicare rigidă a principiului egalității în drepturi între bărbați și femei, deoarece aceștia nu se află în situații identice și că, între condițiile sociale din România și cele din alte țări, există diferențe, sub aspectul regelementării uniforme a condițiilor de pensionare.

Legea nr. 53/2003 – Codul muncii prevede la art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi: ” (1) Contractul individual de muncă existent încetează de drept: c) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parțiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacității de muncă în cazul invalidității de gradul I sau II.”

Prin urmare, contractul individual de muncă încetează de drept mai devreme pentru femei decât pentru bărbați și exercițiul dreptului la muncă al femeii aflate la vârsta pensionării este condiționat de încheierea unui nou contract individual de muncă, cu condiția consimțământului angajatorului. Această reglementare nu reprezintă o măsură favorabilă pentru femeile care vor să muncească în condiții identice cu bărbații, ci o discriminare întemeiată pe sex.

Pentru a respecta Decizia CCR, Codul muncii a fost modificat printr-o ordonanță de urgență publicată pe 14 noiembrie în Monitorul Oficial.

Așadar, salariatele care au împlinit vârsta de 63 de ani pot cere în scris continuarea raporturilor de muncă dacă doresc acest lucru, fără ca angajatorul să se poată opune. Însă, dacă salariatele nu mai doresc să muncească după 63 de ani, se pot pensiona la împlinirea vârstei.

Codul muncii modificat prevede:

  • modificarea articolului 56, alin. (1): “c) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, pentru salariata care optează în scris pentru continuarea executării contractului individual de muncă, la vârsta de 65 de ani; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parțiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacității de muncă în cazul invalidității de gradul I sau II.”
  • un nou alineat la articolul 56: (3)Angajatorul nu poate îngrădi sau limita dreptul salariatei de a continua activitatea în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. c) teza întâi.”

  1. Decizia nr. 387/2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii
  2. Ordonanța de urgență nr. 96/2018 privind prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, Art. IV. Alin. 1 și 2.

jb_header.jpg

Emile Ratelband este un speaker motivațional de 69 de ani, cunoscut în Olanda. El spune că doctorii i-au spus că are un corp de 45 de ani și vrea să fie mai tânăr.

Olandezul de 69 de ani se luptă pentru a-și reduce vârsta cu 20 de ani, astfel încât să poată obține mai multă muncă și să atragă mai multe femei pe Tinder.

Emile Ratelband susține că, dacă li se permite transgenderilor să-și schimbe sexul, ar trebui să i se permită și lui să-și schimbe data nașterii, deoarece doctorii spun că are corpul unei persoane de 45 de ani.

Speakerul motivațional, o personalitate mediatică în Țările de Jos, dă în judecată autoritatea locală după ce a refuzat să-i modifice vârsta pe documente oficiale. Cazul domnului Ratelband a ajuns acum la o instanță din orașul Arnhmen, în provincia est-olandeză Gelderland.

S-a născut la 11 martie 1949, dar spune că se simte cel puțin cu 20 de ani mai tânăr și dorește să-și schimbe data nașterii în 11 martie 1969. Dl. Ratelband, care s-a convertit la budism, a spus: “Am făcut o verificare și ce arată? Vârsta mea biologică este de 45 de ani.

Dacă am 69 de ani, sunt limitat. Dacă am 49 de ani, atunci pot să cumpăr o casă nouă, să conduc o mașină diferită. Pot să muncesc mai mult. “Când sunt pe Tinder și spun că am 69 de ani, nu primesc niciun răspuns. Dacă aș avea 49 de ani, cu fața pe care o am, aș fi într-o poziție de lux”.

“Persoanele transgender își pot schimba acum sexul pe certificatul de naștere și, în același spirit, ar trebui să existe spațiu și pentru schimbarea de vârstă”. Olandezul a declarat că este discriminat zilnic din cauza vârstei sale. El se plânge că firmele sunt reticente să angajeze pe cineva cu vârsta unui pensionar pe un post de consultant.

El mai spune că schimbarea vârstei sale ar fi, de asemenea, o veste bună pentru guvern, deoarece el ar renunța la pensie până la vârsta de pensionare.

Judecătorul a spus că simpatizează cu domnul Ratelband, deoarece în prezent oamenii pot să-și schimbe sexul, ceea ce în trecut ar fi fost de neconceput. Însă instanța a declarat că există probleme practice în ceea ce privește permiterea schimbării datei de naștere, lucru care ar însemna ștergerea legală a unei perioade din viață.

Judecătorul l-a întrebat pe dl. Ratelband despre situația primilor săi ani, din 1949 până în 1969, în cazul în care data nașterii ar putea fi schimbată. “Pe cine au îngrijit părinții tăi în acei ani? Cine a fost băiatul acela? “, a întrebat judecătorul.

Instanța urmează să dea o hotărâre în termen de patru săptămâni.

 

https://www.dailymail.co.uk/news/article-6363439/Pensioner-69-identifies-45-year-old-tries-change-age.html



Potrivit unui proiect de lege adoptat la data de 13 iunie 2018 de Camera Deputatilor, repartizarea profitului între acționarii sau asociații unei firme va putea fi făcută și trimestrial, în timpul exercițiului financiar, în limita profitului contabil net realizat trimestrial. În prezent, actuala legislație permite doar repartizarea anuală.

Legea va fi promulgată curând.

„Astfel, în Legea contabilităţii nr. 82/1991 se introduce prevederea conform căreia repartizarea trimestrială a profitului către acţionari sau asociați se poate efectua opţional, în cursul exerciţiului financiar, în limita profitului contabil net realizat trimestrial, plus eventualele profituri reportate și sume retrase din rezerve disponibile în acest scop, din care se scad orice pierderi reportate şi sume depuse în reserve în conformitate cu cerințele legale sau statutare, respectiv pe baza situațiilor financiare interimare aprobate de adunarea generală a acționarilor sau asociaților, după caz.

Regularizarea sumelor repartizate în cursul exerciţiului financiar trebuie să aibă loc după aprobarea situaţiilor financiare anuale, iar dividendele repartizate şi plătite în plus în cursul exerciţiului financiar se restituie în termen de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare anuale. Obligaţia de restituire intervine pentru persoanele care au încasat dividende trimestrial, iar conducerea societăţii are obligația de a urmări recuperarea acestor sume şi de a dispune măsurile ce se impun în acest scop.

Persoanele care optează pentru repartizarea trimestrială de dividende au obligaţia să întocmească situaţii financiare interimare.

Acestea sunt supuse auditului, în situația în care persoanele care le întocmesc au obligația de auditare statutară a situațiilor financiare anuale sau optează pentru auditarea acestora, potrivit legii.

De asemenea, situaţiile financiare interimare sunt supuse verificării de către cenzori în cazul în care situațiile financiare anuale fac obiectul verificării de către cenzori, potrivit legii.” scrie legestart.ro