GDPR. Este blockchain o soluție pentru protecția datelor personale?

Blockchain este o tehnologie cu un puternic potențial de dezvoltare, care ridică numeroase întrebări, printre care uneori și chestiuni referitoare la compatibilitatea sa cu RGPD.

Ce este blockchain?

Blockchain este o bază de date în care datele sunt stocate și distribuite pe un număr mare de calculatoare și în care, toate înscrierile, denumite „tranzacții”, efectuate în acest registru, sunt vizibile pentru toți utilizatorii de la crearea acesteia. Blockchain nu este în sine o prelucrare de date și nu are această finalitate: este vorba despre o tehnologie care poate servi drept suport pentru diferite prelucrări.

De reținut: Termenul „blockchain” este deseori însoțit de o expresie referitoare la o familie mai largă de tehnologii: aceea a registrelor distribuite sau DLT („distributed ledger technology”).

Care sunt caracteristicile și diferitele tipuri de blockchain?

Blockchain se poate defini cu ajutorul următoarelor proprietăți:

• transparență: toți participanții pot vizualiza datele înregistrate în totalitatea lor;
• partajare și descentralizare: mai multe exemplare ale blockchainului există simultan pe diferite calculatoare;
• ireversibilitate: o dată ce informația a fost înregistrată, aceasta nu mai poate fi modificată sau ștearsă;
• dezintermediere: orice decizie se ia prin consens între participanți, fără un arbitru central.

În practică, coexistă mai multe tipuri de blockchain, necesitând niveluri de permisiune diferite pentru diversele categorii de participanți. CNIL utilizează următoarea clasificare:

• blockchainurile publice sunt accesibile de oriunde din lume. Orice persoană poate să efectueze o tranzacție, să participe la procesul de validare a blocurilor sau să obțină o copie a blockchainului;
• blockchainurile cu permisiune au reguli care stabilesc ce persoane pot participa la procesul de aprobare sau chiar ce persoane pot efectua tranzacții. Acestea pot fi, după caz, accesibile pentru toți sau pot avea un acces limitat;
• blockchainurile „private” se află sub controlul unei persoane care controlează singură participarea și validarea. Potrivit unor experți, aceste utilizări nu respectă proprietățile clasice ale blockchainului, și anume descentralizarea și validarea distribuită. În orice caz, acestea nu ridică probleme speciale de conformitate cu privire la RGPD, având în vedere că este vorba de simple baze de date distribuite „clasice”.

Care sunt diferiții actori care interacționează în blockchain?

CNIL distinge între trei tipuri de actori într-un blockchain:

• „aderenții”, care au un drept de vizualizare și de obținere a unei copii a lanțului;
• „participanții”, care au un drept de scriere (crearea unei tranzacții pe care o supun validării);
• „minerii”,, care validează o tranzacție și creează blocurile cu respectarea regulilor  blockchainului pentru a fi „acceptate” de comunitate.