Cine răspunde pentru abuz în serviciu conform Codului Penal?

Abuzul în serviciu este o infracțiune incriminată la art. 297 din Codul Penal care se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și cu interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică. Codul Penal cere ca autorul acestei infracțiuni să aibă o anumită calitate, aceea de funcționar public. Cu toatea acestea, în sensul legii penale, noțiunea de funcționar public include mai multe categorii de persoane printre care persoana care:

a. exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești;

b. exercită o funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură;

c. exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuții legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

d. De asemenea, este considerată funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

KIT GDPR Premium

Având în vedere definiția extrem de extinsă oferită „funcționarului public” de Codul Penal, este ușor de observat cum, pentru abuz în serviciu, în principiu, răspunde orice persoană care are un rol într-un serviciu public (sănătate, cultură, învățământ, cercetare-dezvoltare, asistență socială, amenajare teritorială etc) indiferent dacă persoana respectivă este sau nu funcționar public în sensul legii civile. De exemplu, în martie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a publicat o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unei probleme de drept (Decizia nr. 18/2017) prin care a hotărât faptul că angajații din bănci sunt funcționari publici în sensul legii penale și pot răspunde pentru abuz în serviciu și alte infracțiuni rezervate funcționarilor publici. Pe același raționament, și angajații din alte sectoare (sănătate, cultură, învățământ, cercetare-dezvoltare, asistență socială, amenajare teritorială etc) sunt funcționari publici în sensul legii penale și pot răspunde pentru abuz în serviciu și alte infracțiuni rezervate funcționarilor publici.

Acum că este clar pentru toată lumea cine răspunde pentru abuz în serviciu, vom arăta ce înseamnă, de fapt, această infracțiune. Art. 297 din Codul Penal spune că abuzul în serviciu este „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice” sau „fapta  funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA”.

Așadar, infracțiunea de abuz în serviciu este reținută în sarcina unei persoane atunci când:

• nu îndeplineşte un act, deși era obligat să îl îndeplinească;
• îndeplinește actul în mod defectuos și cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice;
• îngrădește exercitarea unui drept prin discriminare în raport cu alte persoane sau prin crearea unei situații de inferioritate.

Ce faci dacă ești victima unui abuz în serviciu? Primul pas este depunerea unei plângeri penale. Un model se găsește aici.  Dacă ai suferit prejudicii, te poți constitui parte civilă pe parcursul procesului penal pentru a primi despăgubiri.

Te-ar putea interesa și:

• Investigații GDPR. 10 Lucruri pe care trebuie să le știi despre controalele GDPR.
• Ce este GDPR? Regulament GDPR explicat în 5 minute.
• Cum se calculează amenzile pentru încălcarea GDPR?

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]