De cele mai multe ori, succesul în mediul digital rezultă dintr-o muncă de echipă. O persoană are ideea și construiește planul, altă persoană știe să scrie cod. Programatorul poate dezvolta programul așa cum dorește sau conform instrucțiunilor (recomandărilor, sfaturilor) altei persoane. Alteori programul este rezultatul unor ședințe de brainstorming la care au participat mai multe persoane (cu idei, texte, grafice etc), programatorul traducând în cod munca echipei. Să presupunem că proiectul este unul de succes. Cine deține drepturile de autor asupra programului de calculator? În lipsă de convenție contrară, drepturile de autor aparțin societății. Dar cui aparțin drepturile de autor dacă nu există societate? Programatorului care scrie codul, persoanei care ajută programatorul să scrie codul sau amândurora?  

Programele de calculator sunt protejate juridic asemenea operelor literare, artistice și de altă natură, prin legislația drepturilor de autor, dacă respectivul program pentru calculator este original, adică reprezintă o creație intelectuală proprie autorului (art. 1 alin. (3) din Directiva 24/2009). Articolul 2 din Directiva menționată anterior prevede faptul că autorul unui program reprezintă persoana fizică sau grupul de persoane fizice care au creat programul sau, dacă legislația internă prevede, persoana juridică desemnată ca fiind titulara dreptului de autor.

Așadar, în absența unei societăți, drepturile de autor aparțin persoanei fizice sau persoanelor fizice care au creat programul. Aceasta este și situația în legislația română (Legea nr. 8/1996). Potrivit legii române privind drepturile de autor, titularul dreptului de autor este persoana fizică sau persoana juridică care a creat opera. Cu alte cuvinte, legea recunoaște și un subiect colectiv al drepturilor de autor atunci când doi coautori creează o operă în colaborare (art. 5 alin. (1) din Legea nr. 8/1996). Cum se aplică acest text de lege programelor de calculator?

O să distingem mai multe situații:

Situația 1. Programul de calculator a fost creat la locul de muncă de un singur autor sau de o echipă

Într-o astfel de situație și în lipsă de convenție contrară, drepturile de autor aparțin societății angajatoare.

Situația 2. Programul de calculator nu a fost creat la locul de muncă și reprezintă munca unui singur autor

De exemplu, Mihai lucrează ca programator la XYZ SRL, însă, în timpul său liber și în afara atribuțiilor prevăzute în contractul de muncă, a creat o aplicație pe care dorește să o introducă pe piață. Având în vedere că aplicația a fost creată în afara atribuțiilor prevăzute în contractul de muncă, Mihai este titularul drepturilor de autor, iar societatea angajatoare nu va avea drepturi de autor.

Situația 3. Programul de calculator este rezultatul unei munci de echipă, iar persoanele nu aparțin de o societate

De exemplu, Mihai și Andrei au creat împreună o aplicație de editare photo. Mihai a scris codul, iar Andrei a creat planul aplicației. Mihai a tradus în cod viziunea lor comună. Cui aparțin în acest exemplu drepturile de autor? Având în vedere că programul reprezintă o muncă în colaborare, drepturile de autor ar trebui să aparțină ambelor persoane, fiind vorba de o operă comună. Aceasta este și soluția îmbrățișată de Curtea de Apel de la Paris, care, printr-o hotărâre din 2016, a considerat o operă colectivă un program informatic construit de un programator și de un medic, considerându-i pe amândoi titulari ai drepturilor de autor.

Dar dacă opera este comună, cum „se împart” drepturile de autor? Astfel cum prevede contractul dintre părți. Cei doi ar fi putut stabili, prin contract, proporțiile fiecăruia la beneficii: 30%-70%, 50%-50% etc. Dar care este situația dacă cei doi nu au încheiat un contract? Într-o asemenea situație, Legea nr. 8/1996 prevede faptul că remunerația „se împarte proporțional cu părțile de contribuție ale autorilor sau în mod egal, dacă acestea nu se pot stabili”.

În concluzie, dacă două sau mai multe persoane au creat împreună un program informatic, ele pot fi considerate co-titulari ai drepturilor de autor, chiar dacă numai o singură persoană a scris codul. Beneficiile se vor împărți conform contractului dintre părți. Dacă nu a fost încheiat un contract care să stabilească remunerația fiecăruia, drepturile de autor aparțin fiecăruia proporțional cu gradul de participare. În situația în care gradul de participare nu poate fi stabilit, beneficiile se împart în mod egal. Cu alte cuvinte, în exemplul nostru anterior, dacă Mihai a muncit 50 de ore, iar Andrei 3, însă instanța de judecată nu poate stabili participarea fiecăruia conform unor probe concludente, remunerația se va împărți în modul egal. Tocmai de aceea cel mai sigur este să existe un contract scris între părți pentru că, cine știe, poate că proiectul va fi unul de succes!

Av. Ruxandra SAVA