Săptămâna trecută, la data de 8 ianuarie 2026, în cauza Ferrieri și Bonassisa împotriva Italiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că Italia a încălcat Convenția deoarece autoritățile fiscale din Italia au încălcat viața privată a unor persoane prin obținerea unor date bancare excesive.
Ce s-a întâmplat?
În anul 2009 și, mai târziu, în anul 2010, un bărbat și o femeie (Ferrieri și Bonassisa) au fost notificați de o bancă privind o cerere de acces la datele bancare din partea fiscului, pentru anumite perioade de timp. Banca a informat reclamanții că va răspunde acestor cereri pentru a se conforma propriilor obligații fiscale. Autorizația pentru obținerea acestor date direct de la instituțiile bancare a fost emisă de directorii autorității fiscale, în temeiul legislației interne. Reclamanții s-au plâns la CEDO de faptul că această autorizație este contrară legii deoarece fiscul putea abuza de aceste autorizații fără ca puterea sa să poată fi limitată de lege. Legea nu definea clar circumstanțele și condițiile în care putea fi permis accesul la datele bancare. În plus, legea italiană nu prevedea nici o cale de atac efectivă asupra acestei măsuri de acces la datele bancare, controlul jurisdicțional putând interveni mult prea târziu și doar în situația emiterii unui act de impunere.
Reclamanții au invocat și faptul că nu erau suspecți de vreo infracțiune fiscală gravă.
Te-ar putea interesa și:
Ce a decis CEDO?
CEDO a dat dreptate reclamanților și a hotărât că Italia a încălcat art. 8 din Convenție (dreptul la viață privată). În esență, Curtea a spus că autoritățile fiscale nu au voie să acceseze oricând, oricum și fără motive reale și justificate, datele bancare ale persoanelor fizice:
„În opinia Curții, condițiile indicate în aceste dispoziții legislative, luate în mod izolat, sunt insuficiente pentru a delimita sfera de apreciere conferită autorităților naționale. În special, simpla trimitere la necesitatea de a verifica respectarea obligațiilor fiscale ale contribuabililor conferă autorităților fiscale o discreție neîngrădită, întrucât acestea dispun de o competență nereglementată de a aprecia dacă se impune aplicarea măsurilor contestate și de a stabili întinderea informațiilor solicitate, care, prin natura sa, este foarte largă. (…)”.

În special, Curtea a observat că fiscul nu era obligat să motiveze necesitatea de a accesa datele.
CEDO a găsit și un alt viciu al legii: absența unei căi de atac efective împotriva măsurii de a accesa datele bancare. Curtea a observat că măsura accesului la datele bancare nu putea fi contestată separat, ci doar în situația emiterii unui act de impunere, act care putea fi emis ani mai târziu, făcând calea de atac tardivă și iluzorie.
În orice caz, CEDO a reținut că ar fi fost dificil să se constate nelegalitatea unei măsuri de acces la datele bancare, având în vedere că, potrivit legislației italiene, autorizația de acces nu trebuia să fie motivată.
În esență, CEDO a explicat că legea care permitea fiscului să acceseze datele bancare nu conținea suficiente garanții procedurale pentru persoanele fizice și că măsurile de acces la date nu puteau fi contestate în fața unei instanțe.
Statul italian s-a apărat spunând că accesul la date s-a realizat în temeiul legii, dar Curtea a respins acest argument și a concluzionat că, având în vedere viciile legii, nu se poate considera că ingerința statului în viața privată a cetățenilor a fost justificată, proporțională și în conformitate cu art. 8 din Convenție.
Importanță practică
Instanța de la Strasbourg clarifică fără echivoc faptul că autoritățile fiscale nu au competența de a intra cu „bocancii” în viața privată a oamenilor, fără necesitate, proporționalitate și fără respectarea unor garanții pentru drepturile omului. Argumentele Curții ar putea fi îmbrățișate și de legiuitorul nostru, pentru a duce domeniul investigațiilor fiscale (și nu numai!) mai aproape de standardul internațional.
Decizia nu este definitivă și poate fi contestată la Marea Cameră.
Autor Av. Ruxandra SAVA, Baroul București. Pentru demersuri juridice, contact: av.ruxandra.sava@gmail.com.
💡Vrei să fii la curent și cu alte noutăți juridice?
Atunci abonează-te la newsletterul nostru pentru a nu rata nimic din ce publicăm! Peste 3900 de persoane s-au abonat deja! Abonează-te aici!