Ruxandra Sava
În cauza Krachunova v. Bulgaria, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărât că victimele traficului de persoane au dreptul de a-și recupera banii încasați de proxeneți din urma activităților de natură sexuală prestate. Instanțele din Bulgaria au refuzat cererea de restituire a banilor încasați de proxenet pe considerentul că restituirea acestor sume ar încălca morala publică.
Ce s-a întâmplat?
Reclamanta, Daniela Danailova Krachunova, a plecat de acasă la vârsta de 27 de ani pentru a locui cu partenerul ei, X și cei patru copii. Reclamanta a început să presteze activități sexuale remunerate pentru că „avea nevoie de bani” și pentru că „voia să câștige la fel de mult ca celelalte fete”. Începând cu luna mai 2012, a lucrat în fiecare zi pe străzile din Sofia. În iulie 2012, a dorit să renunțe, însă partenerul ei X a bătut-o și a amenințat-o. În luna august 2012, a plecat în satul său natal. Partenerul ei X a găsit-o și a luat-o înapoi la el acasă. I-a luat cartea de identitate. S-a întors la activitatea de prostituție deoarece a simțit că nu are altă variantă. Începând din acel moment, X i-a reținut toate încasările, cumpărându-i doar lucrurile necesare și oferindu-i bani de buzunar.
În 2013, s-a deschis o investigație împotriva lui X pentru infracțiunea de proxenetism. În fața instanțelor din Bulgaria, reclamanta a solicitat restituirea a 22,500 BGN – banii încasați de X din activitățile de prostituție. Instanțele bulgare au refuzat cererea de restituire pe considerentul că toate contractele de servicii sexuale erau nule deoarece încălcau morala publică, iar restituirea acestor sume era în afara oricărei discuții.
Reclamanta s-a adresat către CEDO.
Ce a decis CEDO?
CEDO a dat dreptate reclamantei, hotărând că instanțele din Bulgaria ar fi trebuit să oblige proxenetul să îi returneze sumele încasate din contractele de servicii sexuale. Curtea a observat că reclamanta a fost o victimă a traficului de persoane deoarece, printre alte aspecte, X avea acces la bani, X a lovit-o și a avut relații intime cu ea (traficanții folosesc adesea implicarea emoțională ca mijloc de control al victimelor). În opinia CEDO, obținerea de despăgubiri pentru încasările reținute de proxeneți este un mecanism care poate ajuta victimele să își reconstruiască viață. Mai mult, conform CEDO, restituirea acestor sume ar contribui, într-o oarecare măsură, la garantarea faptului că traficanții nu se pot bucura de roadele infracțiunilor, mecanismul de restituire având și o funcție de descurajare în implicarea în activitățile de trafic de persoane. Curtea a observat că acest mecanism al restituirii sumelor încasate de la proxeneți către victime este prezent în multe state de pe glob, mai ales în SUA și Canada, dar și în Europa (Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Olanda, Norvegia, UK). În ceea ce privește problema „bunelor moravuri”, CEDO a explicat că ar fi dificil de imaginat că restituirea banilor de la traficant către victimă ar putea afecta morala publică. Însă, chiar dacă prin absurd s-ar admite că o astfel de restituire ar fi împotriva bunelor moravuri, în spețele privind traficul de persoane, respectarea drepturilor victimelor trebuie să prevaleze față de „morala publică”.
Implementează GDPR și evită amenzile!
Te-ar putea interesa și:
Politica de confidențialitate, Termeni și Condiții, Politica Cookies, Politica de livrare și Politica de retur. Documente scrise de avocat.
