Cod ECLI ECLI:RO:TBARG:2017:013.xxxxxx
Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL ARGEȘ [*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 32/2017
Ședința publică de la 09 Ianuarie 2017
Completul compus din:
P_________: A____ A____
JUDECĂTOR: S____ I_____ Ț____
GREFIER: I____ B____
S-a luat spre examinare pentru soluționa re apelul formulat de pârâta VIȘĂ NESCU I_____ împotriva Sentinței civile nr. 317/28.03.2016, pronunțată de Judecătoria Topoloveni, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, intimat ă fiind rec lamanta BRASLĂ E____ , având ca obiect „ pretenții ”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata – reclamantă, personal și asistată de avocat A_____ B_____, lipsă fiind apelanta – pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează că apărătorul apelantei, avocat I_____ P_______ a depus o cerere prin care solicită strigarea cauzei la orele 11,00.
Apărătorul intimatei, avocat A_____ B_____ depune împuternicirea avocațială și chitanța privind onorariul de avocat. Învederează că a luat legătura telefonic cu apărătorul apelantei care i-a comunicat că se află la Judecătoria Găești și nu poate ajunge în timp util la instanță. De asemenea, învederează că nu poate rămâne la instanță la a doua strigare a cauzei, întrucât are de susținut și alte dosare .
Tribunalul respinge cererea de strigare a cauzei la orele 11,00, formulată de apărătorul apelantei, constatând că dl. avocat I_____ P_______ nu a depus împuternicire avocațială pentru a reprezenta interesele apelantei în prezenta cauză.
Apărătorul intimatei solicită proba cu înscrisuri, constând în referatul întocmit de Poliția T___ din care rezultă faptul că în urma cercetărilor efectuate apelanta și-a exprimat consimțământul la acel moment pentru a restitui intimatei suma de 2500 lei, însă la momentul prezentării în fața organelor de cercetare penală a menționat că nu deține această sumă.
Tribunalul pune în discuție probele propuse de ape lant ă prin cererea de apel, respectiv probele cu înscrisuri, martori și expertiză.
Apărătorul intimatei solicită respingerea probelor propuse de apelantă, având în vedere că o parte dintre acestea au fost administrate la instanța de fond, iar cu privire la altele s-a renunțat. De asemenea, apreciază că probele propuse nu sunt utile soluționării cauzei.
Tribunalul respinge probele cu înscrisuri, martori și expertiză, propuse de apelant, având în vedere că apelanta nu a depus la dosar înscrisuri, iar în ceea ce privește celelalte două categorii de probe nu a indicat teza probatorie pe care solicită administrarea acestora.
În ceea ce privește proba cu înscrisuri propusă de intimată, instanța constată că referatul prezentat instanței de către apărătorul intimat ei se află depus la dosarul de fond, fila 4, motiv pentru care respinge proba solicitată.
Intimata prin apărător arată că nu are alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat în cauză, împrejurare față de care Tribunalul constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra apelului.
Intimata prin apărător solicită respingerea apelului ca nefondat, urmând să se mențină ca legală și temeinică hotărârea pronunțată de instanța de fond. Arată că apelanta nu a doved it contrariul situației prezentate de intimată și nu a produs alte probe în fața instanței de apel.
În ceea ce privește excepția invocată de apelantă solicită respingerea acesteia, întrucât acțiunea formulată a fost încadrată asupra temeiului juridic, sancțiunea în acest caz intervenind în procedura prealabilă conform art. 194 – 197 Cod proc. civ., ceea ce nu s-a întâmplat.
Pe fondul cererii, solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată, potrivit chitanței privind onorariul de avocat.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Constată că, prin cererea înregistrate pe rolul acestei instanțe la data de 03.04.2015, reclamanta BRASLĂ E____ a chemat în judecată pârâta VISA_____ I_____ solicitând restituirea sumei de 2500 lei reprezentând contravaloarea bunurilor și obligarea la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta procedură judiciară.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, la data de 17.05.2014 a avut intenția să cumpere de pe la pârâtă două bovine cu suma de 2500 lei, achitată la momentul predării bunurilor, cu condiția de a le înapoia în situația în care acestea nu vor corespunde scopului pentru care au fost achiziționate.
În acest sens, se menționează că, potrivit practicii des uzitate între cumpărătorii de animale, părțile au convenit ca, în cazul în care animalele nu corespund, să fie readuse în domiciliul proprietarului, cu obligația acestuia de a restitui suma primită. Reclamanta menționează că, fiind de bună credință, a predat pârâtei suma reprezentând contravaloarea celor două animale, iar după două zile le-a adus în gospodăria vânzătoarei întrucât acestea nu corespundeau însă, pârâta a refuzat să restituie prețul primit.
La data de 19.05.2015, pârâta a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, acțiunea fiind inadmisibilă prin prisma temeiului invocat.
În probațiune instanța a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială fiind audiați martorii B______ N______ și R______ G_______.
Prin sentința civilă nr. 317/28.03.2016, pronunțată de Judecătoria Topoloveni a fost admisă acțiunea și a fost obligată pârâta restituie reclamantei suma de 2500 lei, primite de la aceasta cu titlu de contravaloare bunuri.
În considerentele sentinței se rețin următoarele:
Potrivit susținerilor necontestate de părți și confirmate de probatoriul testimonial, la data de 17.05.2014, s-a încheiat între părți un contract de vânzare-cumpărare prin care pârâta a vândut reclamantei două bovine sub condiția suspensivă a încercării bunului, iar în situația în care acestea nu corespund, să fie predate vânzătoarei în termen de 3 zile, cu obligația restituirii prețului.
Astfel, prin prisma raporturile juridice care au luat naștere între părți, se reține că în speță s-a încheiat o vânzare-cumpărare pe încercate sub condiția ca bunurile să corespundă cu ocazia încercării criteriilor avute în vedere de cumpărător la momentul încheierii convenției.
În perioada imediat următoare, reclamanta a procedat la încercarea bunului și a constatat că acesta, respectiv bovina , nu corespunde criteriilor avute în vedere la încheierea contractului. Relevante sub acest aspect, sunt relatările martorului B______ N______ H______ care menționează că împrejurarea că bunul nu a corespuns criteriilor pentru care a fost achiziționat ceea ce a determinat reclamanta-cumpărătoare să îl restituie în termen de 3 zile conform convenției, însă pârâta a refuzat să restituie prețul, deși bunurile au rămas în patrimoniul său.
Aceleași date sunt conformate și în depoziția martorului R______ G_______, atât referitor la faptul că bunul era impropriu destinației pentru care a fost achiziționat cât și la refuzul pârâtei de restituire a prețului , cu toate că bovinele au revenit în patrimoniul acesteia.
Deși înțelegerea a fost în sensul de a-i restitui prețul dacă bunul nu corespunde cu ocazia încercării, pârâta a refuzat acest lucru motivând că nu are de unde să restituie suma până nu va comercializa aceste bunuri.
Raportat la natura contractului, vânzarea este pe încercate atunci când se încheie sub condiția suspensivă ca, în urma încercării, bunul să corespundă criteriilor stabilite la încheierea contractului ori în lipsa acestora destinației bunului, potrivit naturii sale (art.1681 alin.1 Cod civil) .
Această varietate de vânzare-cumpărare este întotdeauna încheiată sub condiție suspensivă ( respectiv condiția încercării bunului) de către cumpărător sau de un împuternicit al acestuia. În cazul în care prin contractul de vânzare-cumpărare, părțile au prevăzut că bunul vândut urmează să fie încercat, se prezumă că s-a încheiat o vânzare pe încercate ( art.1681 alin.3 Cod civil).
Într-o astfel de situație , contractul de vânzare se încheie odată cu acordul de voințe al părților însă transferul dreptului de proprietate se va face numai după ce se cunoaște rezultatul pozitiv al încercării.
Vânzare pe încercate are drept scop a stabili dacă bunul corespunde criteriilor avute în vedere la încheierea contractului, iar rezultatul încercării trebuie să fi e urmarea constatării obiective a unei caracteristici care îl fac impropriu destinației sale, total sau parțial, situație ce se regăsește în speța de față așa cum martorii au menționat expres în relatările acestora.
Avut în vedere că respectiva vânzare-cumpărare s-a încheiat sub condiție suspensivă, iar bunul, cu ocazia încercării ulterioare în termenul prevăzut de părți, nu a corespuns criteriilor avute în vedere de reclamantă întrucât aceasta achiziționase bovina pentru lapte, într-o astfel de situație contractul se desființează de plin drept, retroactiv ( ope legii) fără a fi necesară intervenția instanței.
Prin urmare, în momentul de față intervenind desființarea contractului, iar bunurile reintrând în patrimoniul vânzătoarei fiind predate acesteia conform probatoriului testimonial administrat și necontestat de pârâtă prin nici un mijloc de probă , aceasta nu mai are nici un temei pentru a reține prețul , elemente ce atestă atât admisibilitatea cererii cât și temeinicia acesteia prin prisma expunerii de motive a acțiunii promovate.
Împotriva acestei sentinț e a declarat apel pârâta Viș ănescu I_____ care susține următoarele:
Prima instanță pe baza unor simple supoziții care nu își găsesc suport probatoriu a apreciat că în speță a fost încheiat un contract atipit de vânzare pe încercate , prezumând că nu am contestat susținerea , aspect neadevărat , dovadă fiind chiar întâmpinarea depusă la dosar.
Reclamanta nu a făcut dovada celor susținute în acțiune, în sensul că bovinele nu corespundeau ( nu vor sta la muls), acest viciu fiind invocat în mod arbitrar drept scuză a faptului că prețul i s-a părut ulterior prea mare.
Chiar dacă s-ar presupune că „vaca nu a stat la muls” în privința vițelului pentru care s-a plătit o parte din preț, nu s-a invocat și nu s-a probat niciun viciu, fapt care ar conduce fără echivoc la respingerea acțiunii, aspect pe care instanța de judecată nu l-a luat în calcul la momentul pronunțării.
Temeiul juridic invocat nu are nicio legătură cu pretenția solicitată, acesta fiind un factor important , întrucât în funcție de acesta se analizează pretenția, sens în care a invocat prin întâmpinare excepția inadmisibilității, iar reclamanta nu și-a precizat obiectul acțiunii până la primul termen .
Prima instanță nu a pus în discuția părților, din oficiu calificarea juridică a cererii, soluționând cererea având în vedere un temei juridic greșit.
Prima instanță nu s-a pronunțat asupra excepției inadmisibilității , iar hotărârea nu este clară , precisă , astfel încât din cuprinsul ei să reiasă justețea soluției adoptată de instanță.
Pentru aceste motive a solicitat admiterea căii de atac și pe cale de consecință schimbarea soluției primei instanțe în sensul respingerii acțiunii.
În drept, a invocat disp. art.466 și urm. C.pr.civ.
Prin întâmpinarea depusă, intimata-reclamantă Braslă E____ a solicitat în esență respingerea apelului ca nefundat.
Analizând apelul pârâtei în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul îl apreciază ca fiind nefondat, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Contrar celor susținute prin apel, prima instanță s-a pronunțat asupra admisibilității acțiunii, reținând în mod corect că acțiunea în pretenții constând în restituirea prețului vânzării este admisibilă.
În privința criticilor apelantei-pârâte privind neregularitățile cererii de chemare în judecată, tribunal urmează să le respingă, acestea putând fi invocată prin întâmpinare conform art.208 alin.2 C.pr.civ., iar în caz de neconformare intervine decăderea pârâtului din dreptul de a invoca aceste neregu larități ulterior depunerii înt âmpinării, neputând fi invocate direct în apel potrivit art.185 alin.1 C.pr.civ.
La art. 1681 C .civ. se prevede că (1) v ânzarea este pe încercate atunci când se încheie sub condiția suspensivă ca, în urma încercării, bunul să corespundă criteriilor stabilite la încheierea contractului ori, în lipsa acestora, destinației bunului, potrivit naturii sale.
(2) Dacă durata încercării nu a fost convenită și din uzanțe nu rezultă altfel, condiția se consideră îndeplinită în cazul în care cumpărătorul nu a declarat că bunul este nesatisfăcător în termen de 30 de zile de la predarea bunului.
(3) În cazul în care prin contractul de vânzare părțile au prevăzut că bunul vândut urmează să fie încercat, se prezumă că s-a încheiat o vânzare pe încercate.
Având în vedere aceste dispoziții legale, care reglementează vânzarea pe încercate în mod corect prima instanță , având în vedere modalitatea în care părțile au înțeles să încheie contractul de vânzare a apreciat că între părț i a intervenit un contract pe vânzare pe încercate.
Că aceasta a fost voința părților reiese și din depozițiile martorilor B______ N______ Horațius și R______ G_______, persoane care au asistat la vânzarea dintre părți, declarând că vaca cu vițel au fost cumpărarea de către reclamantă cu condiția să producă lapte vaca, în caz contrar urmând a le restitui.
Tribunalul reține că părțile au încheiat contratul de vânzare sâmbătă, reclamanta luând bovinele, pentru care a plătit apelante i -pârâte prețul de 2500 lei, și le-a restituit luni, după ce a constatat că vaca nu produce lapte, condiție suspensivă a cărei nerealizare a condus la desființare contractului de plin drept. Acesta fiind criteriul determinat avut în vedere la încheierea contractului și necombătut de probele administrate în cauză. De altfel apelanta-pârâtă nu a solicita t probe pentru a combate susținerile reclamantei.
Având în vedere că întreg contractul a fost încheiat sub condiție suspensivă, iar nu doar o parte, ca urmare a neîndeplinirii condiției s-a desființat contractul atât cu privire la vânzare vacii, cât și cu privire la vânzare vițelului. Dacă s-ar fi dorit altfel , părțile ar fi convenit un preț distinct pentru fiecare bovină.
Ca urmare a nerealizării acestui criteriul, în mod corect prima instanță a constatat că vânzarea dintre părți s-a desființ at de plin drept , fără a fi necesară pronunțarea unei hotărârii judecătorești.
Efectele desființării contractului de vânzare pe încercate constă în punerea părților în situația anterioară încheierii contratului.
Tribunalul constată că reclamanta și-a executat obligația de restituire a bovinelor, predându-le apelantei-vânzătoare după ce a constatat că vaca nu produce lapte, însă apelanta-pârâtă a refuzat restituirea prețului.
Având în vedere nerealizarea condiției suspensiei, în mod corect a reținut prima instanță că pârâta nu mai deț ine prețul vânzării cu temei, motiv pentru care a dispus restituirea sumei de 2500 lei reclamantei, prețul vacii și al vițelului.
Tribunalul constată că hotărârea primei instanțe este motivată, cuprinzând argumentele pe care le-a avut în vedere judecătorul la pronunțarea soluției .
Pentru aceste considerente, tribunalul în temeiul art.480 alin.1 C.pr.civ. va respin ge apelul formulat de pârâta Viș ănescu I_____, ca nefondat.
În temeiul art.452 și art.453 alin.1 C.pr.civ., reținând culpa procesuală a apelantei în promovarea căii de atac, tribunalul va dispune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 700 lei către intimata Braslă E____, reprezentând onorariu de avocat potrivit chitanței depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat apelul formulat de pârâta V________ I_____ domiciliată în __________________________, CNP-xxxxxxxxxxxxx împotriva Sentinței civile nr. 317/28.03.2016, pronunțată de Judecătoria Topoloveni, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, intimată fiind reclamanta BRASLĂ E____ domiciliată în comuna Bogați, _________________________, CNP-xxxxxxxxxxxxx
Obligă apelanta să plătească intimatei suma de 700 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 09.01.2017.
| P_________,
A____ A____ |
|
Judecător,
S____ I_____ Ț____ |
| |
Grefier,
I____ B____ |
|
