Rolul și puterea mass-media în procesul de globalizare și transformare digitală

Introducere

Fenomenul globalizării este un concept receptat din dreptul internațional (“globalization”)[1]. Acest concept însumează totalitatea evenimentelor care au loc într-o anumită limită teritorială, dar ale căror efecte se produc în alte limite și regiuni teritoriale[2]. În privința fenomenului globalizării s-a apreciat faptul că nu există o definiție care să fie acceptată în mod unanim, iar motivul este reprezentat de complexitatea unui atare concept (implică domenii diferite din societate, poate fi receptat ca o ideologie, ca o strategie)[3]. După Joseph E. Stiglitz[4] globalizarea nu poate să existe în lipsa unui ,,guvern global” care să realizeze ,,guvernarea globală”[5]. Globalizarea[6] este în strânsă legătură cu interesele statale și facilitează relații de ordin internațional[7]. Marshall McLuhan a trasat anumite direcții în materie de globalizare în privința efectelor produse de acest fenomen: o cât mai bună conexiune interindividuală prin ,,tehnologii de ordin digital”, ,,integrarea piețelor financiare” care aduc plus valoare în societate, ,,integrarea problemelor de la nivel micro la nivel macro[8] . S-a stabilit faptul că procesul de globalizare este în strânsă legătură cu societatea informațională (receptare a informației, prelucrare și diseminare a informației).[9] Independent de aceste aspecte, remarcăm faptul că fenomenul globalizării este un fenomen complex prin prisma implicațiilor sale și se aplică în mod unitar, constant, în toate aspectele de la nivel statal (economic, politic, cultural, social).

 

Te-ar putea interesa și:

 

În privința mijloacelor de informare în masă, acestea sunt prefigurate ca o garanție a respectării dreptului la liberă exprimare. La nivel jurisprudențial internațional, mijloacele de informare în masă au fost asociate cu ,,un câine de pază al democrației”[10]. La nivel național, mijloacelor de informare în masă (publice sau private) le este instituită obligația de a asigura informarea corectă a opiniei publice[11]. Mass-media este legată în mod cert de activitatea politică. Acest aspect este conturat la nivel practic prin constatarea faptului că un candidat politic[12] este mai degrabă analizat prin modul în care a fost prezentat prin mijloacele de informare în masă, decât prin calitățile sale reale și prin ceea ce poate în mod categoric să realizeze. Acest fapt a determinat auditoriul să afirme că ,,informațiile din mass-media sunt singurul contact pe care oamenii îl au, în definitiv, cu viața politică”[13].

Raportul dintre fenomenul globalizării și mass-media este un raport real, complex, care implică numeroase particularități. Se remarcă existența unui fenomen de reciprocitate între cele două noțiuni. Pe de o parte globalizarea facilitează transmiterea informației, iar pe de altă parte influența mass-media conduce societatea la nivel macro[14].

 

Particularități privind rolul mass-media procesul de globalizare

Mass-media ca element prin care se materializează globalizarea

 Mass-media s-a prefigurat în ,,emițătorul” procesului de globalizare[15]. În acest sens, mass-media a transformat probleme de natură politică de la nivel mondial, în probleme ale tuturor cetățenilor de la nivel statal. Prin intermediul mass-media s-a realizat direcționarea către o anumită politică, către o anumită strategie sau un anumit program. Presa de la nivel internațional atrage atenția asupra problemelor existente din cadrul celorlalte state (sau a unui stat anume), asupra măsurilor luate la nivel politic care ar putea afecta democrația (spre exemplu prezentarea în presa digitală a faptului că Parlamentul de la Budapesta a acordat premierului Viktor Orban puteri nelimitate în perioada stării de urgență)[16]. Imixtiunea în materie politică, în sfera internațională, se realizează ca efect al fenomenului globalizării având ca element prin care acesta se materializează chiar mijloacele de informare în masă.

KIT GDPR Premium

 

Dacă am realiza o raportare la definiția (lato sensu) globalizării, am readapta conceptul înțeles ca un proces care transcende activitățile economice, politice, sociale dincolo de limitele teritoriale prestabilite în scopul generării unui impact într-o anumită limită teritorială. Pentru ca acest fapt să se materializeze este nevoie de un mijloc sau un canal de comunicare. Or, mass-media reprezintă în contextul dat principalul mijloc de comunicare pentru înfăptuirea procesului de globalizare[17].

Mass-media ca element ce defragmentează procesul de globalizare

Deși orice acțiune a mijloacelor de informare în masă trebuie să respecte atât principiul bunei-credințe cât și preceptele de natură deontologică, întocmai cum acțiunile sale pot să fie pozitive și să contribuie la conturarea democrației, aceleași acțiuni pot fi direcționate către destabilizare. În temeiul Codului Deontologic al Jurnalistului, care a fost elaborat de Convenția Organizațiilor de Media, activitatea mijloacelor de informare în masă are în vedere ,,toate acțiunile, omisiunile, gesturile și cuvintele demnitarilor, politicienilor și ale tuturor funcționarilor publici”[18], sub condiția ca acestea să fie în strânsă legătură cu exercitarea funcției. Aceste elemente sunt calificate drept probleme de interes public major. Mass-media poate să analizeze inclusiv viața privată a politicienilor[19], în situația în care se apreciază că se vor releva elemente de interes public și atunci când acestea sunt în strânsă legătură cu exercitarea funcției.

În sensul precizat anterior, mass-media poate să realizeze o analiză a politicii de la nivelul unui stat pe care să o reprezinte ca fiind contrară unei alte politici de la nivelul altui stat, fapt care poate degenera relațiile interstatale. Acest aspect contribuie în mod definitoriu la defragmentarea procesului de globalizare.

Mass-media ca subiect în procesul de globalizare

La nivelul Uniunii Europene s-au realizat numeroase studii cu privire la avantajele și dezavantajele globalizării. În urma conturării acestor aspecte, s-a evidențiat faptul că în procesul de globalizare participă mai mulți ,,actori”[20]. Menționăm faptul că vom înlocui conceptul de ,,actori” cu cel de ,,subiecte” ale procesului de globalizare. Ne vom rezuma în această analiză la mass-media ca subiect în procesul globalizării. Prin enunțarea acestui raționament, menționăm faptul că globalizarea nu se putea înfăptui sau materializa fără existența unui subiect care să contribuie la această acțiune. În acest sens, vom înțelege că subiectul prin intermediul căruia s-a conturat globalizarea este reprezentat de mijloacele de informare în masă. Fără acestea nu s-ar fi putut cunoaște noile tehnologii și nici impactul acestora (nu poate exista aplicabilitate fără o cunoaștere prealabilă), nu se puteau dezvolta noi relații interstatale și nici nu se putea excede limita teritorială a fiecărui stat[21].

Mass-media adaptată globalizării și influența sa în sfera politicului

Dacă ne raportăm la situația actuală, nu putem să nu remarcăm transformarea mijloacelor de informare în masă în mijloace de natură digitală. Comunicarea realizată (anterior) prin intermediul presei scrise, s-a prefigurat în comunicare facilă prin intermediul platformelor digitale. Discutăm astfel despre o ,,mass-media adaptată globalizării”, care prin intermediul acestui proces influențează numeroase domenii, în mod special sfera politicului. Direcționarea către o anumită opinie politică se poate realiza în mod rapid în contextul globalizării. Prin intermediul platformelor digitale se pot transmite informații și mesaje de natură a influența receptorul în alegerea unei anumite opinii. Programele de natură publicitară în materie politică materializate prin campanii politice au devenit mai mult decât necesare în societatea actuală, în mod special datorită faptului că necesită un efort aproape neînsemnat (transmiterea de mesaje de natură politică prin sisteme de promovare în cadrul platformelor digitale). Cu titlu de exemplu, platforma de socializare Facebook pune la dispoziția utilizatorilor săi posibilitatea de a genera reclame pe teme de natură politică. Acestea se pot transmite fie în numele unui candidat, fie cu privire la activitatea acestuia, fie în numele unui partid politic[22]. Cheltuielile privind promovarea politică sunt însemnate (în acest sens precizăm faptul că în perioada martie 2019 – mai 2020, un partid politic a plătit suma de 28.347 lei pentru a putea promova interese politice prin platforme digitale[23]). Mass-media este astăzi prefigurată în mijloc digital adaptat procesului de globalizare, care are o influență  însemnată în sfera politică.

Mass-media și conceptul de informare corectă în procesul de globalizare

O particularitate a dezvoltării influenței mass-media în procesul de globalizare este reprezentată de ,,informarea corectă”. Conceptul de informare corectă este conturat la nivel intern prin intermediul legii fundamentale a statului. În acest sens, mijloacelor de comunicare în masă le revine obligația de a asigura informarea corectă a opiniei publice. Cine poate verifica însă veridicitatea informațiilor transmise?

Dacă am raporta conceptul de ,,informare corectă” la acțiunile mass-media, am preciza faptul că prin acesta vom înțelege o informare obiectivă, independentă de orice influență politică, economică, ș.a. În procesul de globalizare, menționăm faptul că dată fiind rapiditatea receptării informației, opinia publică nu mai poate distinge dacă informația transmisă este sau nu una reală. La nivelul statului român s-a stabilit faptul că acțiunile anumitor persoane în sensul de a răspândi știri false, contravin libertății de exprimare și produc neîncredere în autorități.

Cu privire la acest aspect precizăm că este de datoria mijloacelor de informare în masă să respecte principiile și regulile aplicabile pe teritoriul fiecărui stat și să nu producă percepții eronate pentru public. La nivel internațional, prin intermediul Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale[24], pct. (2) s-a stabilit faptul că serviciile de mass-media audiovizuale care sunt prestate la nivel transfrontalier reprezintă o modalitate prin care sunt atinse obiectivele Uniunii Europene[25]. Aspectele privind modalitățile de informare sunt conturate în cadrul pct. (59), astfel că orice conținut potențial dăunător (care nu asigură o informare corectă) transmis prin intermediul mass-media trebuie să fie analizat și să existe o soluție la nivel legislativ pentru a exista o protecție eficientă[26].

Mass-media ca mijloc de presiune în procesul globalizării

În România, idenitatea națională a fost un concept amplu dezbătut. Atât după ieșirea de sub auspiciile comunismului, cât și atunci când a apărut necesitatea de integrare a României în Uniunea Europeană (la 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene) au existat numeroase contradicții la nivelul percepției publice privind adaptarea la ,,noi concepte”. Unitatea în diversitate a reprezentat un dicton dificil de receptat și înglobat la nivel național, câtă vreme sfera politicului era guvernată de ideea de ,,salvgardare națională” și ,,unitate a poporului român”. Acest din urmă concept cunoaște reglementare la nivel constituțional în cadrul art. 4 alin. (1) privind unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi[27]. După ce la nivelul statului român s-a constatat reticența cetățenilor în privința aderării României la Uniunea Europeană și în privința încheierii de raporturi contractuale cu state terțe, mass-media a încercat să prezinte percepției publice avantajele unei astfel de integrări. Treptat, sfera rurală s-a adaptat inclusiv noilor ,,direcții” trasate de la nivel internațional, actualmente existând o receptivitate cu privire la politci și strategii internaționale. Putem aprecia faptul că mass-media a reprezentat un element de presiune, care a condus la conturarea procesului globalizării.

Mass-media ca sursă de receptare a noțiunii de ,,globalizare”

Accesul cetățenilor la informațiile de interes public este un principiu fundamental, statuat atât la nivel național cât și la nivel internațional. Prin raportare la datele de natură statistică, se apreciază faptul că o știre sau un mesaj este cu atât mai accesat cu cât conține mai multe cuvinte-cheie (cuvinte de interes pentru auditoriu). În acest sens, s-a conturat opinia conform căreia știrile și informațiile transmise de mijloacele de informare în masă care conțin în structura lor termeni precum ,,politic”, ,,partide politice”, ,,conducătorul de stat”, ,,programe politice”, ,,schimbări la nivel politic” sunt accesat de un număr mare de utilizatori (informațiile din cadrul platformelor digitale). De asemenea, sunt evidențiale și informațiile care cuprins în structura lor termenii de ,,internațional”, ,,transnațional”, ,,dezvoltare globală[28].

Față de aspectele precizate anterior putem remarca faptul că mass-media este o sursă care a receptat noțiunea de ,,globalizare” și a contribuit la dezvoltarea acestui concept și la propagarea lui în sfera publică. În această situație remarcăm o relație de interdependență, în sensul că globalizarea se materializeză (se face cunoscută în percepția publicului care accesează informația) prin intermediul transmiterii informației, iar transmiterea informației este facilitată ca urmare a analizei acestui concept.

Fragilizarea relațiilor de natură statală prin intermediul intervenției mass-media în procesul globalizării

Întocmai cum am precizat anterior, în cadrul particularităților privind rolul mass-media în procesul globalizării, remarcăm faptul că acest aspect se poate materializa în fragilizarea relațiilor de la nivelul statelor.

Prin raportare la un aspect problematic ce vizează globalizarea (în speță unul dintre dezavantaje), utilizarea mijloacelor de informare în masă în manieră digitalizată poate conduce la fragilizarea relațiilor între state. Astfel, orice acțiune de la nivelul unui stat care atrage atenția cu privire la acțiunile altor state (contrare politicii sale), manifestată prin intermediul mijloacelor de natură digitală ar putea conduce la fragilizarea relațiilor cu statul sau statele respective. Spre exemplu, declarațiile conducătorului unui stat care accentuează faptul că problemele de natură economică sunt cauzate de taxele cu mult prea mari, instituite la nivelul altui stat față de care există raporturi contractuale (import-export), pot să conducă la degradarea relațiilor dintre aceste state. Preluarea acestor declarații de către mijloacele de comunicare în masă și transmiterea lor la nivel global vine să accentueze fenomenul de fragilizare.

De asemenea, prezentarea prin intermediul presei online a unor știri care vizează faptul că cetățenii unui stat sunt nemulțumiți de conducerea de la nivel politic (atrăgând atenția asupra fenomenului corupției) poate să determine statele să renunțe la încheierea unor raporturi de natură comercială, economică, politică. În egală măsură, prezentarea în presa de la nivel internațional a faptului că cetățenii unui stat care desfășoară activități contractuale pe teritoriul altui stat și care nu își îndeplinesc obligațiile cu bună-credință poate constitui o fragilizare a relațiilor interstatale pe acest fundament.

KIT GDPR Premium

Efectele transformării digitale a mass-media în procesul de globalizare

Transformarea digitală, spre deosebire de digitizare sau digitalizare reprezintă un proces prin intermediul căruia au apărut aplicații ce integrează datele în forma digital, electronic[29]. Această transformare au cunoscut-o și mijloacele de informare în masă, care s-au adaptat procesului de globalizare.

Efectele transformării digitale a mass-media au condus la accesarea cu ușurință a oricăror informații și la transmiterea acestora în aceeași manieră. Cu toate acestea, transformarea digitală a produs și efecte mai puțin benefice pentru mass-media tradițională. În acest sens, mijloacele de informare în masă tradiționale au întâmpinat dificultăți de natură economică, iar accesarea acestora a devenit din ce în ce mai neînsemnată.

Transformarea digitală a prefigurat documente și informații care erau accesibile numai într-o anumită limită teritorială în documente și informații accesbile întregului public. Nu putem să nu remarcăm însă faptul că există anumite regiuni de la nivel global care nu dispun de acces la informație sau al căror acces la informație a fost garantat cu mult prea târziu.

Receptarea rapidă a informației nu a avut însă efectul scontat în anumite limite teritoriale. Deși s-a încercat în nenumărate rânduri trecerea unui anumit stat către preceptele democratice prin presiunea mijloacelor de informare în masă, puterea politică a fost cu mult prea puternică pentru ca știrile și informațiile transmise să poată avea un efect.

În urma prezentării acestor aspecte remarcăm faptul că efectele mass-media au fost atât unele benefice (acces rapid la informație), cât și unele lipsite de finalitate sau ,,neutre” (lipsa receptării preceptelor democratice, lipsa înlăturării îngrădirilor în materie de aces la informație).

Avantaje și dezavantaje privind rolul mass-media în procesul globalizării

În urma tuturor considerentelor prezentate în cuprinsul prezentului articol, remarcăm faptul că există două tendințe la nivel practic privind rolul mass-media în procesul globalizării: una dintre tendințe vizează avantajele privind rolul mass-media în procesul de globalizare, pe când cealaltă vizează dezavantajele acestui rol.

Dintre avantajele rolului mass-media în procesul globalizării remarcăm următoarele:

  • Unificarea politicilor de la nivelul statelor și dezvoltarea unor relații pașnice;
  • Prefigurarea mijloacelor de informare în masă în factor determinant al evoluției globalizării;
  • Facilitarea accesului la informațiile de la nivelul tuturor statelor;
  • Prezentarea și dezvoltarea de noi tehnologii care să faciliteze raporturile interstatale;
  • Asigurarea accesului facil și liber la informație;
  • Determinarea cadrului în care se vor manifesta relațiile politice;
  • Informarea cetățenilor și dezvoltarea procesului prin care informarea transcende limitele teritoriale;
  • Schimbarea percepției publice în procesul de adaptare la politici externe;
  • Facilitarea accesului la resurse de la nivel internațional;
  • Dezvoltarea de mijloace care să confere protecția cetățenilor în sfera digitală;
  • Protecția drepturilor cetățenești prin prezentarea situațiilor de natură faptică și conflictuală din procesele electorale[30].

Dintre dezavantajele rolului mass-media în procesul globalizării remarcăm următoarele aspecte:

  • Direcționarea către o anumită politică;
  • Fragilizarea relațiilor dintre state;
  • Dezvoltarea situațiilor conflictuale prin prezentarea de informații în mod eronat;
  • Lipsa existenței unui control privind informarea corectă, atât la nivel național, cât și la nivel internațional;
  • Posibilitatea de imixtiune în sfera politică, având efecte însemnate și la nivel juridic;
  • Determinarea încetării relațiilor de natură comercială, economică, politică dintre state;
  • Fragilizarea mijloacelor de informare în masă tradiționale, prin lipsa receptării acestora în percepția publică;
  • Determinarea unei presiuni care poate fi orientată către o anumită direcție politică;
  • Influența asupra percepției publice în privința procedurilor de natură electorală;
  • Generarea situațiilor conflictuale în scopul promovării unui anumit interes politic;
  • Lipsa de transparență și imposibilitatea asigurării unei informări veridice[31].

 

[1] Wikipedia.

[2] Dezvoltat conform platformei Wikipedia, accesată la data de 30.05.2020.

[3] Dezvoltat conform platformei Wikipedia, accesată la data de 30.05.2020.

[4] Joseph E. Stiglitz, GLOBALIZAREA. Speranţe şi deziluzii, Editura Economica, Cluj-Napoca, 2005

[5] Idem.

[6] Wikipedia.

[7] Marinela Tanascovici, Alina Hagiu, National Interests and the Globalization: ”The objective base of the globalization was not set independent by national  interests  of  the  countries,  but  through  their  manifestation  in  the  frame  of  global  economic  circuit,  as  well  as  of  others  international  relations”, Jurnalul de Studii Juridice, Suppl. 4, pp, 319-332

[8] Geoffrey Mulgan, Connexity. How to live in a connected world?, London,  Chatto  and  Windus,1997, apud  Daniel Dăianu, Globalizarea: între elogii şi respingere (partea I). Dilema 462:13,

[9]Petru Roșca, Globalizarea și suveranitatea națională a statelor, 

[10] Dezvoltat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

[11] Conform art. 31 alin. (4) din Constituția României

[12] Maxwell E. McCombs, Donald L. Shaw, The Agenda-setting Function of Mass-Media

[13] Idem.

[14] A se vedea și acest articol, accesat la data de 30.05.2020.

[15] Diana Potlog, Tehnologiile mass-media de ultimă generaţie şi influenţa lor

[16] ,,Parlamentul de la Budapesta i-a acordat premierului Viktor Orban puteri nelimitate pe perioada stării de urgență, care poate conduce singur, prin ordonanțe de urgență, poate sista lucrările Parlamentului și poate abroga legi în vigoare”, aici, accesat la data de 30.05.2020.

[17] ,,La modul generic, globalizarea exprimă procesul de extindere a activităţilor sociale, economice şi politice peste graniţe (naţionale, apoi regionale), astfel încât evenimentele apărute sau deciziile luate într-o anume zonă a arealului mondial ajung să aibă semnificaţii şi să influenţeze şi vieţile celor aflaţi într-un alt colţ al lumii”

[18]Conform Paginademedia, accesat la data de 30.05.2020.

[19] Ibidem.

[20] Extinderea avantajelor dimensiunii sociale a globalizării către toţi

[21] ,,Globalizarea evoluează sub impulsul noilor tehnologii, al noilor relaţii economice şi al politicilor naţionale şi internaţionale puse în aplicare de o multitudine de actori (guverne, organizaţii internaţionale, întreprinderi, piaţa muncii, mass-media, societatea civilă)”

[22] Temele sunt variate; de la alegeri electorale, la referendum sau inițiative legislative

[23]Statistici conturate cofnorm platformei Ad Library Facebook

[24] aici, accesat la data de 30.05.2020.

[25]  Ibidem,,, Pct. (2) Serviciile mass-media audiovizuale prestate transfrontalier realizate prin intermediul diferitelor tehnologii sunt un mijloc de atingere a obiectivelor Uniunii. Sunt necesare anumite măsuri care să permită și să asigure tranziția de la piețele naționale la o piață comună de producție de programe și de distribuție a acestora și să garanteze condiții de concurență loială, fără a aduce atingere rolului de interes public jucat de serviciile mass-media audiovizuale”.

[26],,Pct. (59) Prezența conținutului dăunător în serviciile mass-media audiovizuale este o preocupare a legiuitorilor, a industriei media și a părinților. Vor exista, de asemenea, noi provocări, în special în legătură cu noi platforme și noi

produse. Prin urmare, sunt necesare norme pentru protecția dezvoltării fizice, mentale și morale a minorilor, precum și a demnității umane în toate serviciile massmedia audiovizuale, inclusiv în comunicațiile audiovizuale comerciale”.

[27] Constitutia Romaniei, accesat la data de 30.05.2020.

[28] ,,Din mulţimea informaţiilor ce se propagă prin intermediul tuturor mijloacelor mass-media, ies în evidenţă cele care conţin cu o frecvenţă sporită termenii de: internaţional, multinaţional, transnaţional şi în ultima vreme expresia „dezvoltare globală”, accesat la data de 30.05.2020.

[29] Digitizare, digitalizare și transformare digitală: ,,Datorită digitizării și digitalizării, datele sunt ușor accesibile pentru utilizarea pe diferite platforme, dispozitive, interfete. Transformarea digitala este procesul de elaborare a unor noi aplicatii de afaceri care integreaza toate aceste date digitizate si aplicatii digitalizate”,

[30] Aspecte precizate cu titlu limitativ.

[31] Idem.

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]





Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!