Legal, Privacy & Tech Blog.

surogat

Procedura surogatului în România – între legalitate și ilegalitate

Dorința de a avea copii i-a animat pe multe cupluri infertile, femei sau bărbați singuri să recurgă la una dintre cele mai controversate tehnici din punct de vedere moral, procedura surogatului. Chiar dacă multe state îl interzic, asociindu-l cu un teren fertil pentru exploatarea femeilor, abuzuri sexuale, pentru traficul de femei și copii, alte state se mândresc cu legalizarea acestuia, deschizându-și larg granițele chiar și pentru cetățenii străini. În articolul de față, vom aborda problema legalizării surogatului, prezentând poziția diferitor țări cu privire la maternitatea-surogat. 

Definiția și părțile contractului de surogat

Contractul de surogat este principalul instrument legal prin care cuplurile pot apela la această procedură. Prin urmare, contractul de surogat reprezintă un acord încheiat între o mamă-surogat (uneori, chiar și cu soțul sau partenerul ei) și părintele sau părinții ,,beneficiari” care clarifică și confirmă condițiile contractului. [1]

În linii generale, părțile contractului de surogat sunt mama-surogat și părintele/părinții ,,beneficiari”. Cu toate acestea, practica a evidențiat că sunt 6 categorii de persoane care pot cere drepturi părintești asupra unui copil născut prin procedura surogatului [2]: 

  1. Mama-surogat- femeia care, după ce a acceptat să rămână însărcinată pentru o altă persoană sau alte persoane (părintele/părinții ,,beneficiari”), poartă un copil cu intenția ca, după naștere, să i-l dea părintelui/părinților ,,beneficiari” [3].
  2. Partenerul mamei surogat poate cere drepturile parentale asupra unui copil născut prin procedura surogatului, având ca temei legal prezumția de paternitate. 
  3. Mama „beneficiar”– persoana care, în temeiul contractului de surogat, va dobândi drepturile părintești asupra copilului născut de mama-surogat. 
  4. Tatăl ,,beneficiar”– persoana care, în temeiul contractului de surogat, va dobândi drepturile părintești asupra copilului născut de mama surogat.  
  5. Mama biologică– persoana care a donat ovulul. 
  6. Tatăl biologic– persoana care a donat spermatozoizii. 

KIT GDPR Premium

 

Clasificările surogatului 

  1. Din punctul de vedere al legăturii genetice dintre mama-surogat și copilul născut prin procedura surogatului, se disting două forme ale surogatului [4]: 

Surogatul tradițional (surogatul parțial), în care mama-surogat este și mama biologică a copilului născut prin procedura surogatului.

Surogatul gestațional (surogatul complet), în care mama-surogat nu are nicio legătură genetică cu copilul născut prin procedura surogatului. 

  1. În funcție de prezența sau absența plății după prestarea serviciilor de surogat [5]: 

Surogatul altruist, în care mama-surogat nu este plătită pentru serviciile de surogat. 

Surogatul comercial, în care mama-surogat este plătită pentru serviciile de surogat. 

Poziția țărilor cu privire la procedura surogatului. Clasificarea țărilor 

Țările au păreri împărțite cu privire la legalizarea sau tolerarea procedurii de surogat. Vă prezentăm, în cele ce urmează, clasificarea țărilor în funcție de două criterii: 

  1. În ceea ce privește legalizarea procedurii de surogat, distingem patru categorii de țări [6]: 

Țările care au legalizat procedura surogatului: Albania, Georgia, Croația, Olanda, Rusia, Marea Britanie, Grecia, Ucraina etc.; 

Țările care au interzis procedura surogatului: Austria, Estonia, Islanda, Moldova, Muntenegru, Serbia, Slovenia, Suedia, Turcia etc.; 

Țările care tolerează parțial procedura surogatului: Belgia, Luxemburg, Polonia, Cehia; 

Țările care nu tolerează sau în care nu există reglementări în privința procedurii surogatului: Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Monaco, România, San Marino, Bosnia și Herțegovina. 

  1. În funcție de promovarea formei altruiste sau comerciale a surogatului, se disting două categorii de țări [7]: 

Țările promotoare ale surogatului altruist: Australia (cu excepția the Northern Territory), Brazilia, Canada, India, Iran, Olanda, Noua Zeelandă, Rusia, Ucraina, Oklahoma etc. 

Țările promotoare ale surogatului comercial: India, Iran, Rusia, Ucraina, California, Oklahoma, New Jersey, Washington etc. 

 

Poziția României cu privire la procedura surogatului 

Codul Civil al României, în art. 441, alin.(1), stipulează faptul că ,,reproducerea umană asistată medical cu terț donator nu determină nicio legătură de filiație între copil și donator”. Prin urmare, unica legătură de filiație recunoscută de legea română va fi între femeia care poartă sarcina și copilul născut. Analizând situația surogatului, obsevam că se va stabili, de fapt, o legătura de filiație între mama-surogat și copilul ce îl va naște ulterior. [8] Evident că acest lucru contravine contractului de surogat, care recunoaște ca viitor părinte nu pe mama-surogat, ci pe mama ,,beneficiar” și/sau tatăl ,,beneficiar”. Așadar, observăm că deși legea civilă română nu reglementează fertilizarea in vitro cu mamă-surogat, ea nici nu interzice expres această procedură. 

Alin.(3) subliniază că ,,părinții, în sensul dat de prezenta secțiune, nu pot fi decât un bărbat și o femeie sau o femeie singură”. Astfel, este exclusă posibilitatea ca bărbatul singur să apeleze la procedura surogatului, ceea ce contravine principiului egalității dintre bărbați și femei. [9]

Un caz notoriu privind surogatul îl putem identifica în jurisprudența Curții de Apel din Timișoara din februarie 2014, când judecătorii au decis recunoașterea unei femei drept mamă naturală a doi gemeni, deși copiii au fost aduși pe lume de sora ei, care le-a fost mamă-surogat. Aceasta a fost inseminată cu embrionii rezultați din fecundarea ovulelor aparținând mamei biologice cu spermatozoizii soțului acesteia. După naștere, părinții biologici au apelat la instanță pentru a li se putea constata calitatea de părinți naturali ai celor doi copii. Potrivit legislației românești, mama copilului este cea care îi dă naștere. Tribunalul Timiș a recunoscut ca părinte natural doar pe tatăl copilului, deoarece ,,doar față de acesta s-a stabilit filiația”. După recursul la Curtea de Apel, instanța a decis că mama de la care s-au prelevat ovulele să fie recunoscută drept mamă naturală. Judecătorii Curții de Apel Timișoara au motivat astfel: ,,Recurgerea la o altă procedură- ca cea de gestație pentru altul- asumată de părțile în proces, deși nereglementată de lege, în mod expres, nu poate fi însă considerată o procedură nelegală, câtă vreme, în materie civilă, ceea ce nu este interzis, este permis”. În sentința emisă, se mai subliniază că: ,,imposibilitatea juridică pentru reclamanții minori de a le fi recunoscută maternitatea față de mama biologică- adică adevărata lor identitate genetică- ar aduce atingere, în primul rând, dreptului lor la viața privată, garantat de articolul 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului”. [10]

Poziția Rusiei cu privire la procedura surogatului [11]

Rusia este una dintre țările cu cea mai favorabilă abordare asupra reproducerii umane asistate medical, permițând procedura surogatului. Spre deosebire de Germania sau Italia, surogatul gestațional este absolut legal în Rusia, precum și în alte țări ,,post-sovietice”: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kirgizia, Ucraina. Spre deosebire de Grecia, nu este nevoie de autorizații preliminare specifice  sau de acordul instanței. 

Condițiile impuse părintelui sau părinților ,,beneficiari”

  1. Procedura surogatului este o opțiune doar pentru cuplurile heterosexuale și femeile singure. În privința bărbaților singuri, legea nici nu permite, nici nu interzice. 
  2. Pentru a recurge la procedura surogatului, trebuie să existe anumite indicații medicale: absența uterului; deformarea cavității uterine sau a colului uterin; sinechia uterină; boli somatice care contraindică fertilitatea etc. Nu sunt luate în considerare indicatorii sociali.
  3. Este obligatoriu consimțământul în scris al tuturor părților. 

N.B. Nu există cerința înrudirii genetice a copilului cu cel puțin unul dintre părinții ,,beneficiari” cum este în Marea Britanie sau în Ucraina. 

Condițiile impuse mamei-surogat:

  1. Vârsta mamei-surogat ar trebui să fie cuprinsă între 20-35 de ani. 
  2. Mama-surogat trebuie să fie sănătoasă mental și somatic. 
  3. Mama-surogat trebuie să aibă cel puțin un copil sănătos. 
  4. Este obligatoriu consimțământul în scris al mamei-surogat. Comentariu: Cu referire la clauzele contractuale, orice clauză prin care mama-surogat este obligată să dea copilul părinților ,,beneficiari” nu este aplicabilă. Consimţământul prealabil al mamei-surogat de a da copilul părinților ,,beneficiari”, dacă este dat, nu este obligatoriu. În teorie, o mamă-surogat poate întrerupe sarcina și chiar păstra copilul, deși nu au fost înregistrare vreodată astfel de cazuri. 

N.B. Starea civilă sau naționalitatea mamei-surogat sunt irelevante. 

Unde putem contacta o mamă-surogat? 

O mamă-surogat poate fi găsită și contactată prin intermediul site-urilor web dedicate surogatului sau prin agențiile de surogat. 

Procedura 

În art. 51, alin. (4) din Codul Familiei al Rusiei, este stipulat că: ,,persoanele care sunt căsătorite între ele și care și-au dat consimțământul în scris pentru implantarea unui embrion într-o altă femeie în scopul purtării unei sarcini pot fi înscriși ca părinți ai copilului numai cu acordul femeii care a născut copilul (mama-surogat)”. În afară de acest consimţământ, nu este necesară adoptarea sau hotărârea judecătorească. 

Numele mamei-surogat nu apare niciodată pe certificatul de naștere. După înscrierea părinților în cartea înregistrărilor nașterii, adică în 3-5 zile după naștere, mama-surogat își pierde irevocabil toate drepturile asupra copilului născut prin procedura surogatului. 

Plata pentru serviciile de surogat

Surogatul comercial este permis în Rusia. Mama-surogat poate fi compensată pentru cheltuielile efective (medicamente, călătorii, îngrijirea copilului, timpul pierdut de la serviciu etc.) și poate primi remunerație pentru serviciul său după naștere. Remunerațiile variază, în mod normal, de la 15.000 USD la 30.000 USD, limita superioară cunoscută fiind de 100.000 USD. 

Poziția Ucrainei cu privire la procedura surogatului [12]

Ucraina este considerată una dintre cele mai progresiste țări din punct de vedere al legalizării procedurii surogatului. 

În Ucraina, părinții ,,beneficiari” sunt considerați părinți biologici din momentul concepțiunii copilului și figurează astfel pe certificatul de naștere a copilului, fără vreo mențiune specifică cu privire la mama-surogat. Această abordare sugerează ideea că mama-surogat nu poate păstra, în mod legal, copilul după naștere. De fapt, în practică, nu a fost raportat niciun caz de cerere de custodie contestată în legătură cu un acord de înlocuire a părinților sau cu valabilitatea unui acord de maternitate de rezervă. 

Principalele acte normative care reglementează procedura surogatului în Ucraina sunt: Codul Familiei al Ucrainei, Ministerul Justiției din Ucraina acționează asupra ,,modificărilor reglementărilor privind înregistrarea civilă din Ucraina” nr. 1154/5 din 22.11.2007; Ordinul Ministerului Sănătății din Ucraina ,,privind aprobarea aparatului de tehnologii de reproducere” nr. 771 din 23 decembrie 2008. În paragraful 10, art. 3 din Legea Ministerului Justiției din Ucraina din 22.11.2007 nr. 1154/5 este stabilită procedura de înregistrare a copiilor, adică copiii care s-au născut cu ajutorul programelor de reproducere: ,,În cazul în care un copil este născut de o femeie, căreia i s-a implantat un embrion conceput de un cuplu căsătorit, înregistrarea nașterii se efectuează la cererea cuplului căsătorit care a consimțit la implantare. În acest caz concomitent cu documentul, se aplică declararea nașterii unui copil de către această femeie, verificată prin consimțământul notarial scris privind înregistrarea cuplului căsătorit ca părinți”. Drepturile părinților ,,beneficiari” sunt protejate prin lege. Prin urmare, se poate observa că părinții ,,beneficiari” trebuie să formeze un cuplu căsătorit. Dovada căsătoriei se va face cu certificatul de căsătorie al părinților ,,beneficiari” în fața unui notar ucrainean. Certificatul de căsătorie trebuie apostilat la departamentul de stat de origine și tradus notarial. 

Procedura surogatului implică încheierea mai multor contracte: 

  1. Contract între părți; 
  2. Contract cu instituția medicală responsabilă cu inseminarea și supravegherea medicală suplimentară; 
  3. Contract cu mama surogat; 
  4. Contract cu agenția de surogat, dacă apelați la serviciile acesteia. 

Contractul de surogat trebuie să fie scris și semnat în fața unui notar înainte de transferul embrionului. Trebuie să abordați următoarele aspecte: 

Starea de sănătate a mamei-surogat; 

Condițiile pe care mama-surogat trebuie să le respecte; 

Instituția medicală unde se va efectua procedura; 

Remunerația mamei-surogat și suportarea unor cheltuieli suplimentare; 

Calendarul plăților; 

Suportarea cheltuielilor legate de impregnare, sarcină; 

Procedura de naștere și înregistrare a copilului; 

Dispoziții cu privire la forța majoră; 

Complicațiile de la naștere care cauzează infertilitatea mamei-surogat; 

Dispoziții de confidențialitate și nedivulgată informațiile către copil sau către orice terță-parte. 

Surogatul- o afacere criminală? 

Atât în țările în curs de dezvoltare, cât și în țările dezvoltate, surogatul a creat un teren fertil pentru exploatare, abuz și trafic de persoane. [13] Vom ilustra, în cele ce urmează, unele cauze penale, în care a fost încălcate dreptul la demnitate a mamei și copilului. 

În SUA, inculpata, un avocat californian de renume internațional, specializat în dreptul reproducerii, a recunoscut că ea și conspiratorii ei au folosit surogatul gestațional pentru a crea un inventar al bebelușilor nenăscuți, pe care îi vor vinde cu peste 100.000 de dolari fiecare.  Ei au realizat acest lucru plătindu-le pe mamele-surogat,  pentru a le fi implantate embrioni în clinicile de peste mări.  Dacă mamele-surogat și-au susținut sarcinile în al doilea trimestru, conspiratorii ofereau bebelușii potențialilor părinți, declarând, în mod fals, că bebelușii nenăscuți au fost rezultatul unor contracte legitime de surogat, doar că părinții ,,beneficiari” inițiali s-au retras.  Cu aceste contracte de pre-naștere obținute în mod fraudulos, numele părinților ,,beneficiari” ar fi plasate pe certificatele de naștere ale bebelușilor, iar conspiratorii vor putea profita de vânzarea drepturilor părintești.  Inculpata a recunoscut, de asemenea, că a depus cererile care conțin declarații false la programul de acces pentru sugari și mame al statului California pentru a subvenționa cheltuielile medicale pentru nașterea copiilor. [14]

În Asia, surogatul comercial este în mare parte interzis din cauza „practicii celor mai bogate cupluri de a plăti femeile sărace pentru a le naște copii”.  Rețeaua ilegală de mame-surogat, Babe 101, era activă în Thailanda, Cambodgia, Vietnam și Taiwan, anunțând pe site-ul lor web că prețul unui copil era 32.000 USD, plus alte cheltuieli.  Poliția thailandeză a dezmembrat rețeaua ilegală de mame-surogat, salvând paisprezece femei vietnameze.  Victimele, în vârstă de nouăsprezece până la douăzeci și șase de ani, au fost transportate la periferia orașului Bangkok și închise în două case. Inițial, femeilor le-a fost promis un loc de muncă decent, însă victimele și-au dat seama de situația reală abia după câteva luni. De asemenea, pașaportul victimelor fusese luat de infractori. Potrivit mai multor rapoarte, victimele ar fi suferit abuzuri sexuale. De exemplu, o victimă, o fecioară, a fost forțată să întrețină relații sexuale într-o casă din Cambodgia când a fost transportată din Vietnam în Thailanda. O altă victimă a suferit „abuzuri sexuale” din partea aceluiași bărbat timp de trei nopți. O a treia victimă agresată sexual, întorcându-se în Thailanda, ,,spera să găsească copilul pe care l-a născut cu trei ani în urmă prin operația cezariană, deoarece femeilor li se permite să poarte copilul doar pentru opt luni”.   Ea a mărturisit: „copilul era, de fapt, copilul unui cuplu taiwanez. Dar când l-am născut, el semănă foarte mult cu mine, are ochii, nasul și zâmbetul ca la mine. De atunci,  l-am visat de mai multe ori “.  Mai mult, un raport referitor la Babe 101 a susținut chiar că „femeile au fost impregnate forțat cu embrionii altor femei sau au fost violate”. [15]

Concluzie

Chiar dacă unele state au legalizat procedura surogatului pentru a îndeplini dorințele cuplurilor sau femeilor și bărbaților singuri de a avea copii, această reglementare defectuoasă a favorizat răspândirea exploatării sexuale a femeilor, abuzurilor sexuale, precum și a traficului de femei și copii din întreaga lume. Se impune o analiză suplimentară a condițiilor prin care se poate recurge la surogat, pentru a preveni comiterea infracțiunilor. 

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]


Surse bibliografice:

[1] aici

[2]aici

[3] aici

[4] aici

[5] aici

[6] aici

[7] aici

[8] aici

[9] aici

[10] aici

[11] aici

[12] aici

[13] aici

[14] aici

[15] aici.

Ti-a placut articolul? Arată-le și celorlalți!

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email
Diana Tarus

Diana Tarus

Numele meu este Țăruș Diana și sunt studentă în anul IV la Drept, Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați. Am fost vicepreședinte Seminare și Conferințe, ELSA Galați, organizând cu echipa mea, o serie de evenimente interactive pentru studenți: prelegeri, vizite instituționale la Palatul Parlamentului, Ministerul Justiției, Agenția Națională pentru Egalitate de șanse între femei și bărbați, Curtea Constituțională a României etc. Prin articolele mele juridice, doresc să cultiv, în rândul tinerilor, dragostea pentru dreptate și adevăr, pentru că “justiția este stăpâna și regina tuturor virtuților”, precum spunea Cicero.

Cel mai vândut produs

Abonează-te!

E gratuit! Primește articolele noastre direct pe mail. Te poți dezabona oricând.

Prin abonare declari că ai peste 16 ani, că ai citit și că ești de acord cu Politica de confidențialitate LegalUp (https://legalup.ro/confidentialitate/)

Recomandăm...

KIT GDPR

Toată documentația GDPR la un click distanță. Suport inclus GRATUIT timp de un an.

© 2020 Toate drepturile rezervate

Made with ❤ by LegalUp.ro