Stresul în profesiile juridice. Prieten sau inamic?

Activitatea juriștilor presupune un mediu dinamic și complex, care este construit pe cunoașterea amplă a legislației, performanță și eficacitate. Într-un astfel de ritm alert, cu numeroase termene-limită, juriștii sunt puși în situația de a învăța cum să facă față stresului zilnic, fără ca viața lor profesională și personală să aibă de suferit. Raportul american  ABA ,,At the breaking point” a concluzionat că ,,numărul juriștilor stresați este în creștere și această tendință, lăsată necontrolată, va amenința bunăstarea tuturor avocaților și firmelor din fiecare colț al țării”. [1] Prin urmare, managementul stresului devine o practică utilă pentru majoritatea practicienilor dreptului, deoarece reprezintă un set de tehnici și programe destinate să ajute juriștii să facă față eficient stresului din viața lor, analizând factorii de stres specifici și luând acțiuni pozitive pentru a reduce la minimum efectele acestora”. [2] 

Definitia stresului. Categorii de stres

Practicarea dreptului reprezintă o activitate prestigioasă, menită să răspundă nevoilor cetățenilor, prin asigurarea respectării drepturilor și libertăților universale ale acestora. Pe motivul că legea presupune reguli, ordine de drept și organizare, aceasta necesită o gândire logică, analiză obiectivă și mare atenție la detalii din partea juristului. Acestea combinate cu volumul sporit de muncă și alți stresori cauzează apariția stresului, anxietății și depresiei. Prin urmare, în doctrină, regăsim următoarea definiție a stresului: reacția fizică, mentală sau emoțională în fața tensiunii, conflictelor sau presiunilor [3]. Sunt două laturi ale stresului: 

eustresul (stresul pozitiv). Eustresul este corelat cu starea de bine psihic, fiind generat de evenimentele plăcute din viața individului [4] (absolvirea facultății de Drept, promovarea examenului la Barou, angajarea la o companie prestigioasă etc.). În studiul său, Martha D. Burkett susține că stresul are scopul său: o anumită doză de presiune, în special, cea creată de termenele-limită, stimulează motivația și productivitatea, pe când presiunea în doze mari afectează sănătatea și performanța. [5] 

distresul (stresul nociv). Distresul este receptat ca o stare negativă, cauzată de ideea că resursele personale  nu sunt suficiente pentru a face față situațiilor provocatoare, afectând funcționalitatea la nivel biologic și psihic.  [6]. Martha D. Burkett subliniază că stresul nerezolvat izvorât din situații relativ minore, precum sunt certurile în familie, ambuteiajele, deservirea precară în restaurante pot avea implicații serioase în declanșarea proceselor psihologice, cum este stresul, depresia sau anxietatea. Prin urmare, datoria dvs. este să abordați totul în așa manieră încât efectele cumulative ale stresului nerezolvat legate de aceste evenimente să nu vă dăuneze. [7]

Categoriile de stresori

Apariția stresului este cauzată de stresorii de mediu, precum stresorii generici (presiunea timpului, volumul sporit de muncă,  perfecționismul, concurența și clienții dificili) și stresorii specifici dreptului (sistemul adversar, conflictele de rol juridic, domeniul de practică). [8]

1.Presiunea timpului

Cu toate că termenele-limită fac parte din activitatea obișnuită a juriștilor, ele pot provoca stres, anxietate, depresie, mai ales, atunci când ne confruntăm cu un volum sporit de muncă și un interval de timp redus pentru rezolvarea acestuia. Misiunea ta e să conștientizezi că termenele-limită sunt necesare atât pentru tine, cât și pentru clienții tăi. Iată câteva sfaturi utile pentru a te învăța a lucra cu ele [9]: 

Recunoaște că termenele-limită aduc ordine și te ajută să planifici din timp activitățile.

Dacă ai mai multe termene, elaborează un calendar virtual sau real, unde să marchezi termenele-limită, iar în descriere, să stabilești exact ce trebuie realizat până la acest termen. Pune calendarul într-un loc vizibil pentru tine. 

Prioritizează cu atenție sarcinile, utilizând două criterii: urgența și importanța ei. Apoi, fă o listă de sarcini și primește doza de satisfacție de la realizarea lor zilnică. 

Analizează importanța termenului-limită și creează un ,,Plan B” de rezervă atunci când nu te-ai încadrat în termen. Desigur, s-ar putea să nu ai nevoie de acest plan de urgență, dar cert este că ajută la atenuarea stresului. 

Împarte totul în sarcini mai mici și stabilește „micro-termene”.  

Nu lăsa pe mâine, ceea ce poți face astăzi. Dacă apar situații neprevăzute în calendarul tău, s-ar putea să nu-ți mai rămână timp pentru task-ul respectiv.

Cere ajutorul colegului sau superiorului sau deleagă activități care îți consumă timp. 

2.Volumul sporit de muncă

De cele mai multe ori, juriștii se confruntă cu un volum sporit de muncă, care vine la pachet cu un termen-limită foarte scurt. Pentru a duce o viață profesională lipsită de stres, încearcă să-ți dezvolți abilități de time management, să-ți creezi un plan eficient și  să utilizezi tehnologiile. Un alt sfat util este să înveți să spui ,,NU”  atunci când ai de îndeplinit mai multe sarcini. Dacă este posibil, vino cu un plan alternativ sau recomandă/deleagă unui alt coleg pentru realizarea sarcinii pe care ai refuzat-o. 

 

Te-ar putea interesa și:

 

3.Perfecționismul

În cartea Stress Management for Lawyers, Dr. Elwork subliniază că perfecționismul este caracteristic juriștilor. Totuși, dacă perfecționismul echilibrat împinge la îmbrățisarea succesului profesional, la recunoaștere și laudă, cel dezechilibrat poate duce la epuizare și la alte probleme. Dr. Elwork a observat, de asemenea, că, în profesia juridică, greșelile pot fi foarte costisitoare, ceea ce adaugă o mare presiune asupra proceselor mentale necesare pentru a face munca. Cu alte cuvinte, această presiune conferă anxietate de performanță, ceea ce induce gândirea perfecționistă – ceea ce, la rândul său, duce la o dedicare obsesivă la muncă. [10]

4.Concurența

Începând cu facultatea de Drept, accentul pus pe concurență este imens. Studenților li se atenționează că lumea profesională unde urmează să activeze este un adevărat câmp de luptă în care cei mai puternici și rezistenți la factorii stresori câștigă. Ca părți integrante ale acestei realități, juriștii învață să nu manifeste vulnerabilitate și să nu aibă încredere. Prin urmare, doza necesară de vigilență profesională și emoțională necesară pentru a supraviețui și a prospera într-un mediu profesional în care arătarea fiabilității este o slăbiciune devine dificilă. [11]

5.Clienții dificili

Mulți juriști ajung să se simtă stresați din cauza interacțiunii  cu clienți dificili, adică cei care sunt nepoliticoși, nerăbdători sau agresivi. În cartea ,,Comunicarea cu oamenii dificili”, scriitoarea Roberta Cava menționează că un client furios are o nevoie care n-a fost satisfăcută și consideră că dvs. sunteți capabil măcar să-l îndrumați pe drumul cel bun. Scriitoarea recomandă să vă ocupați, mai întâi, de sentimentele clientului, să folosiți empatia și să-l ascultați cu atenție, folosind următoarele propoziții: ,,Nu e de mirare că sunteți supărat. Și eu m-aș fi simțit la fel dacă mi s-ar fi întâmplat așa ceva”. Apoi, ocupați-vă de problema lui: ,,Ce ați vrea să fac ca să vă ajut?” și dacă este vina dvs., corectați-vă propriile greșeli: ,,Îmi pare rău că s-a întâmplat așa. Haideți să vedem ce pot face pentru a îndrepta greșeala”.  [12]

O situație interesantă este tipul clientului care nu vrea să aștepte până îi vine rândul: ,,Șeful meu, un avocat, este foarte ocupat. Săptămâna trecută, un prieten de-al lui avea nevoie de o consultație de specialitate și se aștepta să fie primit imediat, i-am explicat care e situația și i-am propus să stabilim o întâlnire, însă el s-a năpustit direct în biroul șefului, care avea o discuție cu un client.” În asemenea cazuri, discutați cu șeful dvs. și găsiți soluții împreună. [13]  

Strategiile de management al stresului în profesiile juridice

Confruntarea cu stresorii de mediu oferă oportunitatea de a dezvolta anumite mecanisme psihice adaptative, numite și strategii de coping, utile pentru managementul stresului. Prin urmare, individul folosește două categorii de strategii de coping: coping activ (concentrare pe problemă) și coping emoțional (concentrare pe emoții). [14] Vă prezentăm următoarele strategii [15]:

 1.Stabilește prioritățile.

Această strategie este una dintre cele mai importante pentru managementul stresului, deoarece setarea priorităților în viața unui jurist sporește, în mod inevitabil, calitatea vieții, aducându-ne claritate în acțiune și eficiență în gestionarea resurselor. Ne ajută să conștientizăm ce este cu adevărat valoros în viața noastră. Îți sugerăm ca printre prioritățile tale să se regăsească familia și activitățile de relaxare pe lângă carieră, pentru a duce un mod de viață echilibrat. 

2.Practică managementul timpului

,,Calea de a face lucrurile bine este să le faci singur” nu mai corespunde tendințelor actuale. Delegarea este o instituție importantă pentru reușita profesională și productivitatea ta. De asemenea, încearcă, pentru început, să planifici eficient activitățile, să minimizezi întreruperile telefonice sau personale, să programezi strategic întâlnirile în funcție de locul și timpul disponibil și să delegi. Toate aceste practici te vor face productiv și mai puțin stresat.

3.Adoptă practici  de viață sănătoase 

Mulți juriști își impun cerințe înalte de productivitate și performanță, de aceea ajung să concluzioneze că nu există timp și energie pentru toate activitățile și ajuns să evite: respectarea celor trei mese principale ale zilei, a rutinei de somn, a programului de exerciții fizice, de a petrece timpul cu familiile lor, dedică mai puțin timp pentru activități recreative, pentru meditație, rugăciune sau ritualuri conexe. Această abordare îi costă scump, pentru că vor începe a corela valoarea personală cu productivitatea în muncă, ceea ce, în situații-criză, îi vor determina să devină stresați, anxioși sau depresivi. Încearcă să dezvolți practici sănătoase: o alimentație echilibrată, sport regulat și ieșiri cu familia și prietenii pentru a face față stresului profesional.[16]

4.Tehnologia- Prieten vs. Dușman? 

Într-o eră digitală, juriștii tind să devină victimele controlului tehnologiei 24/7. Utilizarea tehnologiei în scopuri profesionale atât la serviciu, cât și acasă, devine o practică des-întâlnită în rândul practicienilor. Cu toate acestea, este recomandabil ca juriștii să dezvolte anumite strategii. De exemplu: fie se trezesc devreme pentru a lucra, iar spre seară, petrec timpul cu familia lor, fie refuză să verifice e-mail-ul sau mesageriile vocale atunci când sunt departe de birou. Oricare ar fi strategia ta, nu lăsa tehnologiile să-ți controleze viața! 

5.Fii sănătos emoțional

Juriștii se confruntă deseori cu procese care îi pot afecta emoțional, de la divorțuri, infracțiuni, fotografii de la locul comiterii faptei până la declarațiile victimelor infracțiunilor. Practicarea dreptului necesită menținerea obiectivității și profesionalismului, iar pentru aceasta este nevoie ca juristul să se detașeze emoțional de situație. Poate fi ușor de realizat detașarea la nivel profesional, dar este dificilă detașarea la nivel personal. Pentru sănătatea emoțională, trebuie să devii capabil să stăpânești emoțiile, pentru a nu deveni frustrat, depresiv sau stresat pe viitor.

6.Fii un model de conduită în profesiile juridice

Misiunea unui jurist adevărat este să-și exercite profesia în mod onorabil, fără a minți, trișa sau fura. Abaterile disciplinare, fraudarea legii pot duce la o viață stresată. Indiferent de presiunea exercitată de anumiți factori sau oricât de profitabile ar părea unele situații, fii un model de conduită pentru colegii și clienții tăi. 

 

Autor Diana Tarus

 

***

 Surse bibliografice

[1]aici

[2] aici

[3]aici

[4]aici

[4] aici

[5] aici

[6]aici

[8]aici

[9]aici

[10] aici

[11] aici

[12] Roberta Cava, Comunicarea cu oamenii dificili, Curtea Veche, București, 2012. 

[13] Roberta Cava, Comunicarea cu oamenii dificili, Curtea Veche, București, 2012. 

[14]aici

[15]aici

[16] aici.

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]





Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!