Legal, Privacy & Tech Blog.

starea de urgență

#coronavirus. Ce presupune STAREA DE URGENȚĂ în România




Potrivit Mediafax, cu puțin timp în urmă, Președintele României, Klaus Iohannis a decretat stare de urgență începând de luni, iar noi, prin acest articol, vom explica ce presupune starea de urgență potrivit legislației naționale, la ce ne putem aștepta în perioada următoare și ce drepturi ne pot fi restrânse pe perioada stării de urgență.

Ce spune Constituția despre starea de urgență?

Starea de urgență este reglementată de Constituția României și de OUG 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.

Articolul 93 din Constituția României prevede că:

„(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.”

Potrivit OUG 1/1999, starea de urgență poate fi dispusă pe o perioadă maximă de 30 de zile.

 

Ce drepturi ne pot fi afectate

La ce ne putem aștepta în continuare este reglementat prin OUG 1/1999, ordonanță care reprezintă cadrul legal pe timpul stării de urgență. Vom rezuma pe scurt cele mai importante prevederi ale OUG 1/1999 și care pot conduce către scenarii posibile vis-a-vis de pandemia coronavirus în contextul restrângerii drepturilor și libertăților fundamentale.

Dacă situația o cere, unele drepturi și libertăți fundamentale pot fi restrânse, cu respectarea prevederilor Constituției.

Art. 4 din OUG 1/1999 prevede că „Pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale poate fi restrâns, cu excepția drepturilor omului și libertăților fundamentale prevăzute la art. 3^2, numai în măsura în care situația o cere și cu respectarea art. 53 din Constituția României, republicată.”

În interpretarea art. 4 de mai sus, considerăm că OUG 1/1999 interzice afectarea doar a drepturilor absolute prevăzute de CEDO și nu a celor relative prin urmare exercițiul următoarelor drepturi nu poate fi restrâns pe perioada stării de urgență:

  • dreptul la viață;
  • dreptul de a nu fi supus torturii și pedepselor ori tratamentelor inumane sau degradante;
  • dreptul de a nu fi condamnat pentru infracțiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului național sau internațional;
  • dreptul de a nu ne fi restrâns accesul liber la justiție;
  • Dreptul de a nu fi supuși sclaviei şi muncii forţate;
  • Dreptul de a nu fi judecat şi pedepsit de două ori. 




Drepturile de mai sus nu pot fi restrânse în nicio circumstanță într-o societate democratică, fie ea stare de asediu sau stare de urgență, însă există anumite drepturi și libertăți fundamentale al căror exercițiu ne poate fi restrâns în condițiile legii în stare de urgență (așa-numitele „drepturi relative”), dintre care vom enumera următoarele drepturi și libertăți și câteva scenarii posibile:

1. Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi corespondenţei

Dacă situația o cere și este respectată Constituția, statul poate aduce atingere exercitării acestui drept, de exemplu statul ar putea proceda la supravegherea populației prin tehnologii intruzive în vederea combaterii răspândirii pandemiei. Inclusiv Regulamentul General privind Protecția Datelor prevede posibilitatea de a se deroga de protecția vieții private și a datelor cu caracter personal în cazul în care este necesar pentru siguranța și sănătatea publică.

2. Libertatea de exprimare (art. 10 CEDO)

Dacă situația o cere și este respectată Constituția, statul ar putea îngrădi libertatea de exprimare pentru anumite manifestări sau mesaje care ar putea aduce panică în rândul populației, ca de exemplu știrile false cu privire la fenomenul #coronavirus.

3. Libertatea de întrunire şi asociere (art. 11 CEDO) 

La acest moment deja s-au luat măsuri pentru limitarea libertății de întrunire sau asociere, însă aceste măsuri pot fi mai drastice și pot fi limitate întâlnirile în anumite locuri, pe o anumită perioadă sau întâlnirile care depășesc un anumit număr de participanți.

4. Dreptul la căsătorie

Pot fi închise oficiile de stare civilă sau pot interzise evenimentele peste un anumit număr de participanți, fapt care ar avea drept consecință imposibilitatea de a celebra căsătoria civilă sau religioasă.

5. Dreptul la protecţia proprietăţii

Da, pe durata stării de urgență, cu privire la proprietatea ta se poate dispune folosirea ei în interesul sănătății publice și/sau a cetățenilor sau în alte scopuri legitime.

7. Dreptul la educație

8. Dreptul la liberă circulaţie

În concret, starea de urgență poate justifica interzicerea părăsirii țării, a orașului sau chiar a domiciliului dacă o astfel de măsură este necesară pentru protecția sănătății și prevenirea răspândirii virusului.

 

KIT GDPR Premium

 

De asemenea, pe durata stării de urgență, autoritățile publice pot, printre altele, să desfășoare următoarele acțiuni:

  • să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație; 
  • să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun;
  • să efectueze razii;
  • să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor;
  • să evacueze din zona supusă regimului stării de urgență persoanele a căror prezență nu se justifică; 
  • să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcțiile și în zonele stabilite și să țină evidența acestora; 
  • să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
  • să suspende temporar apariția sau difuzarea unor publicații ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune;

Starea de urgență. În ce condiții ne poate fi restrâns exercițiul unui drept?

Art. 53 din Constituție prevede că

„(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.”

În consecință, trebuie respectate trei condiții pentru a ne putea fi restrânse drepturile în contextul stării de urgență:

a) Ingerinţa trebuie să fie prevăzută de lege 

Potrivit CEDO, prin lege se înțelege orice act normativ care este accesibil şi previzibil.

b) Ingerinţa trebuie să urmărească un scop legitim

În acest caz măsurile care ne limitează drepturile și libertățile fundamentale trebuie să aibă drept scopuri protejarea sănătății și siguranța publică.

c) Ingerinţa trebuie să fie necesară și proporțională într-o societate democratică

Statul prin autoritățile sale este cel care va aprecia necesitatea ingerinţelor, dispunând de o marjă de apreciere, însă noi ne putem adresa instanțelor de judecată în măsura în care exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale ne-a fost restrânsă în mod nejustificat, disproporțional sau în mod discriminatoriu.

Autoarea articolui, Ruxandra Sava este avocat în Baroul București și fondatoare a platformei LegalUp.ro, iar pentru redactarea articolului au fost consultate următoarele surse:

  • Constituția României;
  • OUG 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență
  • Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

 

Te-ar putea interesa și: 


Ti-a placut articolul? Arată-le și celorlalți!

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email
Ruxandra Sava

Ruxandra Sava

„Aș putea afirma că mă aflu în topul specialiștilor GDPR din România, dar prefer să las munca mea să vorbească de la sine.” Ruxandra Sava este avocat în Baroul București și specialist în protecția datelor acreditat de IAPP, deținând standardul CIPP/e. Ruxandra activează în domeniul dreptului tehnologiei și al protecției datelor cu caracter personal. Contact: ruxandra.sava@legalup.ro

Cel mai vândut produs

Abonează-te!

E gratuit! Primește articolele noastre direct pe mail. Te poți dezabona oricând.

Prin abonare declari că ai peste 16 ani, că ai citit și că ești de acord cu Politica de confidențialitate LegalUp (https://legalup.ro/confidentialitate/)

Recomandăm...

KIT GDPR

Toată documentația GDPR la un click distanță. Suport inclus GRATUIT timp de un an.

© 2020 Toate drepturile rezervate

Made with ❤ by LegalUp.ro