Din stare de urgență în starea de alertă… Din lac în puț?




În România, conform mediafax.ro Președintele Klaus Iohannis a anunțat faptul că starea de urgență o să fie înlocuită de la 15 mai cu starea de alertă.

Conform Constituției României, Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

De la stare de urgență la stareade alertă

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1), lit. a)-i) din Ordonanța de Urgență nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru: avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol; declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă; punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată; intervenţia operativă cu forte şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative.

Conform cadrului legislativ, pe timpul stării de alertă se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră. Cu toate acestea, măsurile trebuie să fie proporționale cu situațiile care le-au determinat și să se aplice respectând condițiile și limitele prevăzute de lege.

Ce înseamnă starea de alertă?

În temeiul art. 2 lit. f) din Ordonanța de Urgență nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, starea de alertă se declară în temeiul prezentei ordonanțe și se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă.

Hotărârea de declarare a stării de alertă

Conform art. 4 alin. (5) din Ordonanța de Urgență nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, pentru a declara starea de alertă este necesară o hotărâre. Hotărârea de declarare a stării de alertă va cuprinde următoarele elemente:

  • baza legală;
  • perioada de aplicare;
  • măsurile dispuse;
  • obligaţiile cetăţenilor şi ale operatorilor economici în ceea ce priveşte participarea la activităţi în folosul comunităţilor locale.

 

Cine poate declara starea de alertă?

Conform art. 20 din prezenta ordonanță, Comitetul național pentru situații speciale de urgență va declara starea de alertă, cu acordul prim-ministrului. Starea de alertă se va declara fie la nivel național, fie la nivelul mai multor județe. Comitetul național pentru situații speciale de urgență va coordona gestionarea situațiilor de urgență și va declara și încetarea stării de alertă, conform atribuțiilor sale. În temeiul art. 21 lit. c) din cadrul Ordonanței de Urgență nr. 21/2004, comitetele ministeriale evaluează situaţiile de urgenţă produse în domeniile de competență, stabilesc măsuri specifice pentru gestionarea acestora, inclusiv privind prealarmarea serviciilor de urgenţă din domeniile de competență ale ministerelor, şi propun, după caz, declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgenţă.

De asemenea, în temeiul art. 22 lit. c) din Ordonanța de Urgență nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, comitetele județe declară, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, starea de alertă la nivel judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi propun instituirea stării de urgenţă.  La nivelul unităților administrativ-teritoriale comitetele locale declară, cu acordul prefectului, starea de alertă, conform art. 24 lit. c) din din cadrul O.U.G. nr. 21/2004.

În ceea ce privește Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, conform art. 23 lit. c) din cadrul O.U.G. nr. 21/2004, acesta declară, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, starea de alertă pe teritoriul municipiului Bucureşti şi propune instituirea stării de urgenţă.

Astfel:

  • Comitetul național pentru situații speciale de urgență declară starea de alertă, cu acordul prim-ministrului;
  • Comitetele ministeriale propun declararea stării de alertă;
  • Comitetele județe declară cu acordul ministrului administraţiei şi internelor starea de alertă la nivel judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi propun instituirea stării de urgenţă;
  • Comitetele locale declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
  • Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă declară, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, starea de alertă pe teritoriul municipiului Bucureşti.

Se poate realiza prelungirea stării de alertă?

În temeiul art. 4 alin. (6) din O.U.G. nr. 21/2004, starea de alertă se poate prelungi (extinde sau restrânge) în funcție de evoluția situației de urgență care a determinat declararea sa.




Prevederi speciale privind starea de alertă

Confrom art. 42 din Ordonanța de Urgență nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, declararea stării de alertă în cazul situațiilor de urgență la nivel național sau pe teritoriul mai multor judeţe se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective.

La nivel constituțional, starea de alertă vizează ,,planuri de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizarea a populației (…) a consecințelor ce pot să fie produse de factori de risc sau de amenințări care ar putea aduce atingere vieții populației sau altor valori ori mediului înconjurător”.( I. Muraru, E.S.Tănăsescu (coordonatori), Constituția României. Comentariu pe articole. Ediția 2, Editura C.H.Beck, București, 2019, p.799.)

Ce măsuri se pot dispune în perioada stării de alertă?

La nivel de doctrină s-a apreciat că în această situație se va aplica art. 53 din Constituția României privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți:

(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Cu titlu de exemplu, se pot restrânge drepturi privind libera circulație, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forțate, dreptul de proprietate privată, dreptul la protecția socială a muncii. Atare măsuri se vor stabili în regulamente, planuri, programe, documente operative aprobate prin decizii, ordine sau dispoziții. (I. Muraru, E.S.Tănăsescu (coordonatori), Constituția României. Comentariu pe articole, Editura C.H.Beck, București, 2008, p. 877)

Este sau nu constituțională starea de alertă?

În data de 6 mai 2020, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională a României cu excepția de neconstituționalitate referitoare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare:

  • Avocatul Poporului a apreciat faptul că delegarea unor atribuții de legiferare către autorități administrative, având ca finalitate restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale încalcă principiul separației puterilor, precum şi prevederile constituționale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării (art. 1 alin. (5), art. 53 și 61 alin. (1) din Constituția României;
  • Avocatul Poporului consideră că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu respectă principiul previzibilității legii prin definirea defectuoasă a „stării de alertă”, care, neavând consacrare constituțională, presupune o circumstanțiere detaliată, la nivel infraconstituțional, a cazurilor în care se poate declara.

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]





ALTE ARTICOLE

Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!