Sondaj FRA. Ce părere au oamenii despre drepturile omului?

Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) a desfășurat un sondaj în 29 de țări pentru a afla ce înseamnă drepturile omului pentru oameni. Potrivit documentului publicat de FRA, majoritatea persoanelor consideră că drepturile omului sunt importante pentru crearea unei societăți mai echitabile, însă categoriile defavorizate din punct de vedere social sunt mai puțin predispuse să considere că drepturile omului le aduc beneficii.

• Aproape nouă din 10 persoane (88 %) din UE consideră că drepturile omului sunt importante pentru a crea o societate mai echitabilă în țara lor. Părerile variază de la un nivel „scăzut” de 76 % în Ungaria la unul „ridicat”, de 96 %, în Malta. În plus, aproape două treimi (64 %) nu sunt de acord cu afirmația „drepturile omului nu au nicio însemnătate pentru mine în viața de zi cu zi”. Aceasta indică faptul că, la scară largă, persoanele din UE consideră că drepturile omului pot avea un rol util și semnificativ în viețile lor.

• Totodată, aproape șapte din 10 europeni (68 %) consideră că unele persoane obțin foloase necuvenite de pe urma drepturilor omului. O treime (33 %) sunt de acord cu afirmația „singurele persoane care obțin beneficii de pe urma drepturilor omului sunt acelea care nu le merită, cum ar fi infractorii și teroriștii”.

• Rezultatele indică o legătură între veniturile oamenilor, nivelul de instruire al acestora și opiniile lor cu privire la drepturile omului. Persoanele care afirmă că muncesc din greu pentru a-și duce traiul de pe o zi pe alta cu venitul gospodăriei (și anume, au greutăți în a plăti pentru lucrurile de care au nevoie), precum și persoanele al căror nivel maxim de studii absolvit este cel puțin cu o treaptă mai jos de învățământul secundar inferior sunt mai puțin predispuse să considere că toți concetățenii lor beneficiază de aceleași drepturi ale omului. Totodată, persoanele respective consideră că unii trag foloase necuvenite de pe urma drepturilor omului.

• De exemplu, 44 % din cei care depun din greu eforturi pentru a-și duce traiul de pe o zi pe alta sunt de acord cu afirmația „singurele persoane care obțin beneficii de pe urma drepturilor omului sunt acelea care nu le merită, cum ar fi infractorii și teroriștii”. Prin comparație, 27 % din cei care se descurcă cu ușurință cu veniturile pe care le câștigă la momentul actual sunt de acord cu afirmația respectivă. În plus, 38 % din persoanele în vârstă, și anume cei cu vârsta de peste 65 de ani, sunt de acord cu această afirmație, în comparație cu 27 % din cei cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani. Totodată, 43 % din persoanele care se confruntă cu limitări grave de lungă durată ale activităților obișnuite pe care le desfășoară, cum ar fi persoanele cu handicap sau cu probleme de sănătate pe termen lung, sunt de acord cu afirmația, în comparație cu 32 % din cei care nu întâmpină astfel de limitări.

•  În 11 din 27 de state membre ale UE, 50 % sau mai mult de 50 % din persoanele chestionate sunt de acord sau sunt întrutotul de acord cu faptul că încălcările drepturilor omului nu reprezintă neapărat o problemă în țara lor, însă sunt un fenomen care se întâmplă „prin alte părți”.

•  Defalcarea rezultatelor în funcție de caracteristicile socio-demografice relevă faptul că este mai puțin probabil ca aceia care reușesc cu „greu” sau „cu mare dificultate” să își ducă traiul de pe o zi pe alta să fie de acord (sau să își exprime întru totul acordul) cu afirmația potrivit căreia încălcările drepturilor omului nu reprezintă neapărat o problemă în țara lor: 43 % sunt de acord, în comparație cu 54 % din cei care își duc traiul de pe o zi pe alta „cu ușurință” sau „cu foarte mare ușurință”. Totodată, bărbații sunt mai predispuși să-și exprime această opinie (52 %) decât femeile (44 %).

OPINIA NR. 1 A FRA: UE și statele sale membre ar trebui să întreprindă măsuri specifice pentru a se asigura că cei care „își duc cu greu traiul de pe o zi pe alta”, care sunt mai predispuși să creadă că nu toată lumea beneficiază de aceleași drepturi fundamentale ale omului, sunt informați efectiv cu privire la drepturile lor și la modul în care le pot revendica. Acestea ar trebui, de asemenea, să pună în aplicare acțiuni menite să îmbunătățească gradul de conștientizare a drepturilor în rândul celor care au un nivel de educație mai scăzut. Statele membre ale UE care pun în aplicare astfel de măsuri la nivel național ar trebui să aibă în vedere utilizarea mecanismelor disponibile de finanțare din partea Uniunii și implicarea actorilor naționali relevanți, în special instituțiile naționale pentru apărarea drepturilor omului, organismele de promovare a egalității și instituțiile de mediere. Astfel de măsuri ar trebui să includă eforturi pentru a comunica, a promova și a facilita accesul la drepturile fundamentale care li se cuvin oamenilor. Statele membre ar putea analiza diferite cadre și canale de discuție în vederea unei comunicări eficace cu privire la drepturi, care să vizeze grupuri sociale specifice și să utilizeze atât rețelele de socializare, cât și mijloacele mass-media convenționale, în strânsă cooperare cu organizațiile societății civile.