Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, nr. 1/2020: Concluzia Înaltei Curți de Casație și Justiție este una clară, concisă, în sensul că martorul poate să fie subiect activ la infracțiunii de mărturie mincinoasă, dar nu și al infracțiunii de favorizare a făptuitorului.
Infracțiunea de mărturie mincinoasă are în vedere fapta martorului care participă la o cauză penală, civilă, sau la orice altă procedură asemănătoare, care face afirmații mincinoase sau care nu spune tot ce știe în legătură cu fapte sau împrejurările esențiale cu privire la care este întrebat. Atare infracțiune se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Pe de altă parte, însăși legea instituie dezincriminarea martorului denunțător, dacă fapta este denunțată înainte ca organul de urmărire penală să fie sesizat cu privire la acest aspect (cu referire la infracțiunea de dare de mită).
Mărturie mincinoasă sau favorizare a făptuitorului?
O decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a fundamentat într-o problemă la nivel practic; astfel, s-a solicitat instanței supreme să dezlege chestiunea de drept privitoare la posibilitatea martorului de a reprezenta subiectul activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă, sau al infracțiunii de favorizare a făptuitorului.
Pentru a proceda la anliza situației expuse, vom reflecta cadrul normativ privitor la infracțiunea de mărturie mincinoasă și de favorizare a făptuitorului, astfel:
1.Mărturia mincinoasă:
- fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale cu privire la care este întrebat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă;
- Mărturia mincinoasă săvârşită: de un martor cu identitate protejată ori aflat în Programul de protecţie a martorilor; de un investigator sub acoperire; de o persoană care întocmeşte un raport de expertiză ori de un interpret; în legătură cu o faptă pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă ori închisoarea de 10 ani sau mai mare se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani;
- Autorul nu se pedepseşte dacă îşi retrage mărturia, în cauzele penale înainte de reţinere, arestare sau de punerea în mişcare a acţiunii penale ori în alte cauze înainte de a se fi pronunţat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluţie, ca urmare a mărturiei mincinoase.
2. Favorizarea făptuitorului
- Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă;
- Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârşită de autor;
- Favorizarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.
KIT GDPR Premium
Având în vedere prevederile legale, Curtea de Apel Bacău, Secția penală și pentru cause cu minori și de familie, Dosarul nr. 1.362/110/2018, a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție dezlegarea unei chestiuni de drept, subsumată astfel: Dacă martorul denunțător beneficiar al cauzei de nepedepsire, prevăzute la art. 290 alin. (3) din Codul penal, poate fi subiect activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 din Codul penal, sau de favorizare a făptuitorului, prevăzută de art. 269 din Codul penal[1].
Analizând toate aspectele precizate, instanța supremă a statuat următoarele:
- Subiectul activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă este unul calificat, și anume martorul. Calitatea de martor reprezintă o cerință pentru existența infracțiunii de mărturie mincinoasă, în lipsa acesteia nefiind îndeplinită condiția tipicității. De asemenea, calitatea de martor trebuie să se mențină pe toată durata procesului, pentru că doar atunci i se poate cere martorului să fie consecvent în relatarea adevărului[2].
- În sensul audierii denunțătorului în calitate de martor în procesul penal s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul de 5 judecători prin Decizia penală nr. 160 din data de 20 iunie 2012, dată în Dosarul nr. 2.470/1/2012, în ale cărei considerente a reținut că „denunțătorul fiind o persoană care a luat cunoștință despre comiterea unei fapte de natură penală, în mod nemijlocit sau indirect, acesta are nu numai dreptul de a face declarații în calitate de martor, dar și obligația legală de a declara în legătură cu împrejurările concrete ale comiterii faptei”; „împrejurarea că, față de o persoană s-au efectuat acte premergătoare într-o cauză penală, în care sunt urmărite penal alte persoane, iar ulterior, s-a dispus o soluție de netrimitere în judecată față de acestea, nu împiedică organul judiciar să procedeze la audierea lor în calitate de martor, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 78 din Codul de procedură penală, privind cunoașterea unor fapte sau împrejurări apte să conducă la aflarea adevărului în proces”[3].
- Dispozițiile art. 290 alin. (3) din Codul penal, care prevăd că mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, sunt integrate în art. 290 din Codul penal, care incriminează infracțiunea de dare de mită, și privesc subiectul activ al acestei infracțiuni, distincte, iar nu un participant la comiterea infracțiunii de luare de mită prevăzute în art. 289 din Codul penal[4].
Te-ar putea interesa și:
-
- În măsura în care sesizarea penală făcută prin denunț cu privire la existența unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârșirea unei asemenea fapte este nereală, denunțătorul poate răspunde pentru infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare prevăzută de art. 268 din Codul penal[5].
- Concluzionând, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că denunțătorul care beneficiază de cauza de nepedepsire prevăzută de art. 290 alin. (3) din Codul penal are calitatea de martor în procesul penal, iar în cazul în care, audiat fiind în această calitate, face afirmații mincinoase sau nu spune tot ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale cu privire la care este întrebat, poate fi subiect activ doar al infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzute de art. 273 din Codul penal, nu și al infracțiunii de favorizare a făptuitorului prevăzute de art. 269 din Codul penal[6].
După realizarea analizei de către instanța supremă, a fost admisă sesizarea, iar concluzia Înaltei Curți de Casație și Justiție este una clară, concisă, în sensul că martorul poate să fie subiect activ la infracțiunii de mărturie mincinoasă, nu și al infracțiunii de favorizare a făptuitorului.
[1] Platformă online https://legeaz.net/monitorul-oficial-173-2020/decizie-iccj-1-2020-marturie-mincinoasa-martor-denuntator.
[2] Ibidem.
[3] Platformă online https://legeaz.net/monitorul-oficial-173-2020/decizie-iccj-1-2020-marturie-mincinoasa-martor-denuntator.
[4] https://legeaz.net/monitorul-oficial-173-2020/decizie-iccj-1-2020-marturie-mincinoasa-martor-denuntator.
[5] Ibidem.
[6] Ibidem.
[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori. Pentru consultații juridice, ne puteți contacta aici]