Revocarea donației pentru ingratitudine în legislația română




Revocarea donației pentru ingratitudine este reglementată în Codul civil, prin art. 985 definește donația ca fiind contractul prin care, cu intenția de a gratifica, o parte, numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părți, numită donatar.

Contractul de donație, astfel cum rezultă și din definiția dată de legiuitor, are un caracter unilateral, dând naștere la obligații, în principiu, numai în sarcina donatorului.

În literatura de specialitate, s-a arătat că „donatarul are o obligație morală de recunoștință față de donator, însă neîndeplinirea acesteia nu atrage în mod direct nicio sancțiune”.

În ipoteza în care obligația morală de recunoștință este încălcată de donatar, donația va putea fi revocată pentru ingratitudine, potrivit art. 1020 din Codul civil.

Cazurile în care intervine revocarea donației pentru ingratitudine

Art. 1023 din Codul Civil reglementează, în mod limitativ, cazurile în care se poate dispune revocarea donației pentru ingratitudine, și anume:

a) dacă donatarul a atentat la viața donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, știind alții că intenționează să atenteze, nu l-a înștiințat;

b) dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de donator;

c) dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, ținându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donației.

 

Te-ar putea interesa și:

 

Acțiunea în revocarea donației pentru ingratitudine

Acțiunea în revocarea donației pentru ingratitudine are un caracter strict personal, putând fi introdusă numai de donator împotriva donatarului.

Cu toate acestea, art. 1024 din Codul civil, în alineatul (2) teza a II-a, reglementează situația în care donatarul moare după data introducerii acțiunii. Astfel, în această situație de excepție, acțiunea civilă va putea fi continuată împotriva moștenitorilor donatarului.

O altă situație de excepție este cea reglementată de alineatul (3) al art. 1024 din Codul civil, care prevede situația în care donatorul decedează anterior împlinirii termenului de prescripție al acțiunii în revocarea donației, fără să îl fi iertat pe donator. În această ipoteză, moștenitorii donatorului vor putea introduce acțiunea. De asemenea, textul legal, prevede că moștenitorii pot introduce acțiunea în revocare în termen de un an de la data morții donatorului, dacă acesta a decedat fără să fi cunoscut cauza de revocare.

Dreptul la acțiunea prin care se solicită revocarea donației pentru ingratitudine se prescrie în termen de un an. Termenul de prescripție începe să curgă din ziua în care donatorul a știut că donatarul a săvârșit fapta de ingratitudine.

În doctrină, s-a arătat că acțiunea în revocarea donației nu are un caracter obligatoriu, donatorul având posibilitatea de a-l ierta pe donatar.

Efectele revocării donației

Efecte generale ale revocării

– în caz de revocare pentru ingratitudine, dacă restituirea în natură a bunului donat nu este posibilă, donatarul va fi obligat să plătească valoarea acestuia, socotită la data soluționării cauzei;

– în urma revocării donației pentru ingratitudine, donatarul va fi obligat să restituie fructele pe care le-a perceput începând cu data introducerii cererii de revocare a donației.

Efectele speciale ale revocării:

– potrivit art. 1026 din Codul civil, „revocarea pentru ingratitudine nu are niciun efect în privința drepturilor reale asupra bunului donat dobândite de la donatar, cu titlu oneros, de către terții de bună-credință și nici asupra garanțiilor constituite în favoarea acestora. În cazul bunurilor supuse unor formalități de publicitate, dreptul terțului trebuie să fi fost înscris anterior înregistrării cererii de revocare în registrele de publicitate aferente”.

 

Referințe:

  • 985, art.1020, art. 1023, art.1024 și articolele 1025 și 1026 din Codul Civil;
  • Moțiu, Curs universitar. Contractele speciale, ediția a VII-a, revăzută și adăugită, editura Universul Juridic, 2017, p. 123-124, p. 150-155.

 




Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!