Prezentul articol are ca punct de pornire publicarea de informații false cu privire la radierea unei asociații, pe un site online. Instanțele naționale au aplicat prevederile legale în ceea ce privește această situație în favoarea reclamantei, în Sentința nr. 4743/2015 pronunțată de Judecătoria Sectorul 6 București, în dosarul nr. 4743/2015, în sensul acordării sumei de 2.500 de euro reprezentând compensația pentru prejudiciul suferit prin publicarea de informații false cu privire la radierea asociației sale.
Sancționarea publicării de informații false pe un site online
Pornind de la situația faptică, aflăm că în anul 2014 pârâta a publicat pe site-ul pe care îl avea o informație cu privire la reclamantă, o asociație, conform căreia aceasta (reclamanta) este radiată, utilizând mențiunea ,,dizolvată cu radiere”. Obiectul de activitate al pârâtei era reprezentat de activitatea de acordare a unor servicii financiare în sfera internetului, având și o bază de date ce oferea tuturor utilizatorilor posibilitatea de a afla informații cu privire la societăți, asociații, întreprinderi individuale și a altora asemenea.
Instanța de judecată a remarcat faptul că informația publicată era una eronată pentru că, în fapt, asociația reclamantei funcționa, nefiind dizolvată și nici radiată. S-a constatat faptul că reclamantei i-a fost adus un prejudiciu de imagine.
Conform Codului civil din România, în cadrul art. 1357 sunt definite condițiile răspunderii civile pentru fapta proprie. Astfel, conform prevederile legale, persoana care cauzează alteia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, care este săvârșită cu vinovăție, are obligația de a-l repara. Legislația națională statuează asupra faptului că autorul prejudiciului va răspunde chiar pentru cea mai ușoară culpă (a se vedea în acest sens Codul civil din România, art. 1357).
În ceea ce privește condițiile particulare de apreciere a vinovăție, la nivel legislativ și doctrinar, criteriile sunt următoarele :
- Împrejurările de producere a prejudiciului (independente de persoana autorului faptei) ;
- Cauzarea prejudiciului de către un profesionist ce acționează în exploatarea unei întreprinderi (a se vedea în acest sens Codul civil, art. 1358).
În privința reparării prejudiciului ce constă în vătămarea unui interes, autorului faptei ilicite îi revine obligația de a repara prejudiciul produs, inclusiv în situația în care acesta (prejudiciul) este o urmare a atingerii aduse unui interes al altei persoane. Condiția este reprezentată de faptul că interesul trebuie să fie legitim, serios și să creeze aparența unui drept subiectiv (a se vedea în acest sens art. 1359, Cod civil).
Prin fapta ilicită, pârâta a publicat pe site-ul personal o informație incorectă despre dizolvarea și radierea societății reclamante. Instanța a constatat că fapta a fost săvârșită cu vinovăție în forma culpei și a aplicat dispozițiile Codului civil al României, în speță ale art. 1357 cu privire la răspunderea autorului pentru cea mai ușoară culpă.
Asupra prejudiciului de imagine, instanța de judecată a statuat faptul că reclamantei i s-a produs în mod real un prejudiciu, întrucât informația a avut ca finalitate prezentarea sau aducerea la cunoștința publică (a mai multor persoane) a celor care au accesat site-ul pârâtei în scopul obținerii de informații cu privire la asociația reclamantei. Acțiunile de prezentare a unor informații eronate au condus la conturarea în reprezentarea persoanelor ce accesau respectivul site a faptului că reclamanta a fost într-adevăr radiată (,,dizolvată cu radiere”). Instanța de judecată a înțeles acțiunea de accesare a site-ului ce conținea informații referitoare la asociația reclamantă ca o modalitate de angajare în eventuale relații cu asociația. Prin prezentarea eronată a informațiilor, acțiunea pârâtei a condus la eliminarea colaborării între persoanele în cauză și asociația reclamantă.
Instanța a constatat că au fost întrunite răspunderii civile delictuale. Conform prevederilor legale, în ceea ce privește răspunderea delictuală, conform art. 1349 din Codul civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane (a se vedea în acest sens Codul civil al României, art. 1349). În completare, încălcarea îndatoririi de către o persoană ce are discernământ, atrage răspunderea pentru toate prejudiciile cauzate, dar și obligația de reparare integrală.
La nivel jurisprudential și legislativ intern, s-a conturat următoarea structură pentru existența răspunderii civile delictuale:
- Existența unui prejudiciu;
- Existența unei fapte ilicite;
- Existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs;
- Existența vinovăției.
Instanța de judecată a constatat îndeplinirea condiției existenței unei legături de cauzalitate dintre fapta comisă și prejudiciul produs. În privința îndreptării erorii, s-a constatat că nu au fost depuse diligențe în aces sens ; cu toate acestea, ele nu erau necesare, nefiind vorba despre un caz de răspundere civilă contractuală ce ar fi putut implica o eventuală notificare.
Pârâta a învederat instanței faptul că ar fi primit o sesizare realizată telefonic, ce o anunța cu privire la eroare publicată pe site-ul său, dar aceasta a motivat că nu putea să acționeze în consecință de cauză în urma unui simplu apel telefonic. Cu privire la aceste aspecte, instanța de judecată a decis că inclusiv simpla sesizare telefonică realizată de către o persoană (chiar neidentificabilă) atrăgea pentru pârâtă obligația de verificare a corectitudinii informațiilor prezentate pe site-ul personal.
În urma tuturor împrejurărilor prezentate în cauză, instanța de judecată a decis în favoarea reclamantei, acordându-i acesteia suma de 2.500 de euro reprezentând compensația pentru prejudiciul pe care aceasta l-ar fi suferit (a se vedea în acest sens platforma legeaz.net, Sentința nr. 4743/2015 pronunțată de Judecătoria Sectorul 6 București, în dosarul nr. 4743/2015).
Te-ar putea interesa și:
