În ultimele decenii lumea a evoluat într-un ritm fantastic, chiar de la o zi la alta. Progresul tehnologiei, de altfel uimitor a încercat să țină pasul cu nevoile oamenilor. În acest context a apărut și Internetul, una dintre cele mai revoluționare descoperiri științifice, care a schimbat complet viața oamenilor.
Internetul ne oferă o mulțime de avantaje: acces la informații din toate domeniile (politic, administrativ, juridic, etc.), comerț electronic, cursuri online pe diverse teme și nu în ultimul rând, posibilitatea de a comunica cu persoane aflate la mii de kilometrii distanță.
Astăzi, aproximativ orice lucru poate fi făcut printr-un simplu click. Treptat, Internetul a devenit parte integrantă în viețile noastre. Oamenii au ajuns să fie atât de conectați cu tehnologia, încât și-au transformat propriile vieți într-unele „virtuale.”
Preocuparea pentru telefoane, tablete, calculatoare de ultimă generație ne face să nu mai observăm ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Tinerii, adolescenții și copii devin dependenți de mediul online, încât limitează interacțiunea cu alte persoane față în față, fiind mult mai ușor să vorbească din spatele unui computer.
Accesul adolescenților și copiilor la tehnologie înseamnă acces nelimitat la informații. Întrebarea care se pune este dacă acest lucru este într-adevăr benefic. Răspunsul trebuie nuanțat. Pe de o parte, aceștia sunt mult mai bine informați chiar și asupra unor subiecte considerate de vechile generații tabu. Pe de altă parte fiind învățați să mânuiască dispozitivele tehnologice de mici au nu au capacitatea de selecta informațiile bune de cele rele. Capacitatea aceasta se dobândește cu vârsta.
Un exemplu destul de clasic dar cu o aplicabilitate extrem de largă este cel al jocurilor video. În 2017, un elev de 16 ani dintr-un oraș din Franța, fan al jocului Hatred, a deschis focul de armă în liceul său. El a încercat să aducă în viața reală un personaj din joc care detesta societatea. Din păcate acest caz nu e singular.
Fie că vorbim de copii care sunt de obicei, naivi sau despre adolescenți, care încearcă să descopere viața și se simt de cele mai multe ori neînțeleși de părinți, pericolul de a întâlni pe Internet persoane „ dornice să-i ajute” este extrem de ridicat.
Rețelele de socializare și site-urile de întâlniri online sunt adevărate capcane pentru aceste categorii de persoane, extrem de vulnerabile. Tinerii întâlnesc persoane, aparent cu interese comune și se împrietenesc cu acestea. Uneori așa-zișii „prieteni” se transformă în adevărați monștrii.
Tacticile folosite de escroci pentru a-i ademeni pe tineri sunt extrem de diversificate. Fie aleg victime care sunt extrem de vulnerabile: cu o situație financiară precară, fără părinți sau rude sau aflate într-un „război” cu propriile familii care nu le înțelege deloc și le devin cei mai buni prieteni/ iubiți, fie își crează profile atractive așteptând ca victimile să între în contact cu ei.
Odată stabilită o conexiune sentimentală cu victima scenariile variază: hărțuire, șantaj, furt de identitate, pornografie infantilă, proxenetism sau chiar trafic de persoane.
Tot rețelele de socializare, site-urile de online dating au condus la fenomenul de Cyber-prostituție. Cifrele sunt alarmante: 99 % din persoanele obligate să se prostituieze la nivel mondial sunt femei iar 48 % în Europa sunt copii.
Un raport al Uniunii Europene din anul 2020, arată că în România experiențele negative din mediul online, în rândul copiilor au crescut 12% (33% în 2018 vs 21% în 2010). Grupa de vârstă cu cel mai mare risc este dată de copiii de 9-10 ani ( 29%), ceea ce denotă o expunere din ce în ce mai precoce la mediul online.
Riscurile sunt numeroase dar oare protecția este pe măsură?
La nivel internațional există numeroase instrumente juridice. Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 definește copilul ca fiind „orice fiinţă umană sub vârsta de 18 ani, exceptând cazurile în care legea aplicabilă copilului stabileşte limita majoratului sub această vârstă.” Aceasta îi acordă o serie de drepturi și libertăți fundamentale, inclusiv cel la viață privată „nici un copil nu va fi supus unei imixtiuni arbitrare sau ilegale în viaţa sa privată, în familia sa, în domiciliul său ori în corespondenţa sa, precum şi nici unui fel de atac ilegal la onoarea şi reputaţia sa.”
Protocolul facultativ la Convenţia cu privire la drepturile copilului, referitor la vânzarea de copii, prostituţia copiilor şi pornografia infantilă, semnat la New York la 6 septembrie 2000 ilustrează perfect angajamentul statelor de a lupta „pentru a elimina principalii factori care fac vulnerabili copiii la vânzare, prostituţie, pornografie şi turism pedofil, îndeosebi sărăcia şi subdezvoltarea.”
Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate vine să întărească dispozițiilor celor două instrumente menționate anterior conținând dispoziții referitoare la traficul de persoane, care poate porni și din mediul online.
La nivel european aveam Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică ce conține dispoziții referitoare la infracţiunile referitoare la pornografia infantilă. Astfel, legea este aspră, deoarece este considerată pornografie infantilă nu doar producerea, transmiterea și procurarea de materiale pornografice ci și „posesia de materiale pornografice având ca subiect copii, într-un sistem informatic sau într-un mijloc de stocare de date informatice.” Dispoziții asemănătoare regăsim și în Convenția Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale.
În strânsă legătură cu protecția copiilor Uniunea Europeană a adoptat în 2011 Directiva 2011/92/UE A Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile. Prezenta directivă este fundamentală întrucât dovedește existența pericolului din mediul online „diverse forme de abuz sexual asupra copiilor și de exploatare sexuală a copiilor care sunt facilitate de utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor, precum ademenirea copiilor online în scopuri sexuale prin rețelele de socializare și camerele virtuale de discuții.” și necesitatea unor pedepse eficace. Uniunea Europeană se axează și pe prevenție. Amintim în acest sens Programul european pentru un internet mai sigur care a activat în perioada 2009-2013.
În concluzie există instrumente la nivel internațional de protecție a copilului pentru pericolele din mediul online dar principala responsabilitate cade în sarcina părinților. În cazul copiilor, aceștia trebuie să vegheze asupra timpului petrecut de micuți în fața calculatorului, să verifice ce jocuri online și site-uri sunt accesate și nu în ultimul rând să-l învețe ca viața reală e mult mai frumoasă decât cea virtuală.
În cazul adolescenților aceste lucruri sunt mult mai greu de realizat dar nu imposibil. Părinții trebuie să le explice în detaliu la ce pericole se expun în mediul online, sfătuindu-i să fie atenți când acceptă prietenii pe rețele de socializare și ce date transmit în scopul creării de conturi pe acestea.
Autor Mădălina-Gabriela Guță
Bibliografie:
Alexandra Edip, La violence dans les jeux vidéo rend-elle agressif ?, disponibil online: aici
Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, disponibilă online: aici
Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatica.
Convenția Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale.
Directiva 2011/92/UE A Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile diponibilă online: aici
Protocolul facultativ la Convenţia cu privire la drepturile copilului, referitor la vânzarea de copii, prostituţia copiilor şi pornografia infantilă, semnat la New York la 6 septembrie 2000 disponibil online: aici
Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate disponibil online:aici
Raport EU Kids Online 2020. Survey results from 19 countries. disponibil online: aici
Sandrine Berthaud-Clair, Cyberprostitution : « Enfants et jeunes majeurs sont désormais les premières victimes », disponibil online: aici
