Poprirea în legislația română. Aproape tot ce trebuie să știi despre poprire

La nivel de doctrină, poprirea a fost definită ca o măsură preventivă a instanței judecătorești care dispune reținerea unei sume de bani ori a unor bunuri ale debitorului de către o persoană autorizată, spre a le pune la dispoziția creditorului.

Conform Codului de procedură civilă, executarea silită se poate realiza prin mai multe modalități: urmărirea bunurilor mobile și imobile ale debitorului sau aparținând terților ținuți să răspundă, în condițiile legii, pentru obligațiile debitorului, în scopul îndestulării creditorilor, predarea către creditor a bunurilor, prevăzute în titlul executoriu, ce sunt deținute fără drept de debitor și alte măsuri prevăzute de lege.

În procedura de executare silită, legislația română permite executorului judecătoresc aplicarea unor măsuri care să vizeze blocarea sumelor pe care le deține un debitor, în scopul recuperării debitului restant pentru îndestularea creditorului.

Ce bunuri se pot reține prin poprire?

În temeiul art. 781 din Codul de procedură civilă se precizează faptul că sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, în condițiile art. 733 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi poprite și bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele său. În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât și încasările viitoare. Conform art. 781 alin. (3) C.pr.civ., poprirea se poate înființa și asupra sumelor sau bunurilor mobile incorporale pe care creditorul le datorează debitorului, dacă ambele creanțe sunt certe și lichide. Se va putea popri și creanța cu termen ori sub condiție. În acest caz, poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiției.

 


Astfel, pot fi poprite:

  • sumele de bani;
  • titlurile de valoare;
  • bunurile mobile incorporale urmăribile datorate debitorului;
  • bunurile mobile incorporale urmăribile datorate debitorului deținute în numele debitorului de o a treia persoană (pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor);
  • bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele său;
  • bunurile mobile incorporale pe care creditorul le datorează debitorului;
  • creanța cu termen;
  • creanța sub condiție.

Nu sunt supuse executării silite prin poprire, conform art. 781 alin. (5) C.pr.civ.:

  • sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție;
  • sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanțări primite de la instituții sau organizații naționale și internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte;
  • sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înființării popririi. Atunci când asupra aceluiași cont sunt înființate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăți aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată de la momentul înființării primei popriri.

Care este procedura de înființare a popririi?

În conformitate cu art. 782 C.pr. civ., poprirea se înființează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul.

Debitorul nu se va mai fi somat, iar poprirea se va înființa în baza încheierii de încuviințare a executării, prin adresă în care se va preciza și titlul executoriu în temeiul căruia s-a înființat poprirea. Despre măsura luată va fi înștiințat și debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înființare a popririi, la care se vor atașa și copii certificate de pe încheierea de încuviințare a executării sau de pe certificatul privind soluția pronunțată în dosar, și titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate. În adresa de înființare a popririi i se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine terț poprit, interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile pe care i le datorează ori pe care i le va datora, declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.

Ce efecte juridice produce poprirea?

Conform art. 784 C. pr. civ., din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit sunt indisponibilizate toate sumele și bunurile poprite. Efectele sunt cuprinse la nivel procesual civil, astfel:

  • de la indisponibilizare și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terțul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operațiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate;
  • în cazul popririi sumelor cu scadențe succesive, indisponibilizarea se întinde nu numai asupra sumelor ajunse la scadență, ci și asupra celor exigibile în viitor;
  • indisponibilizarea se va întinde și asupra fructelor civile ale creanței poprite, precum și asupra oricăror alte accesorii născute chiar după înființarea popririi:
  • plata sau cesiunea creanței poprite nu va fi opozabilă creditorului popritor;
  • nu pot fi opuse creditorului popritor actele de dispoziție de orice fel făcute ulterior înființării popririi de debitorul poprit asupra bunurilor poprite;
  • prescripția este întreruptă cu privire la creanța poprită, dar și în ceea ce privește creanța pentru acoperirea căreia ea a fost înființată;
  • indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile poprite nu va înceta decât dacă debitorul consemnează, cu afectațiune specială, toate sumele pentru acoperirea cărora a fost înființată poprirea, la dispoziția executorului judecătoresc.




 

 

Ce se întâmplă când creanța poprită este garantată cu ipotecă sau cu altă garanție reală?

În temeiul art. 785 din Codul de procedură civilă, când creanța poprită este garantată cu ipotecă sau cu altă garanție reală, creditorul popritor va fi în drept să ceară, pe baza unei copii certificate de executorul judecătoresc de pe adresa de înființare a popririi, ca poprirea să fie înscrisă în cartea funciară sau în alte registre de publicitate. Dacă garanția ipotecară este arătată în cererea de poprire, executorul judecătoresc va solicita din oficiu înscrierea în cartea funciară sau în alte registre de publicitate.

Dacă debitorul își schimbă locul de muncă, poprirea mai este valabilă?

Se apreciază faptul că poprirea va rămâne în ființă și atunci când debitorul își schimbă locul de muncă sau este pensionat, în conformitate cu prevederile art. 786 din Codul de procedură civilă român. Terțul poprit va trimite actele prin care s-a înființat poprirea unității la care se află noul loc de muncă al debitorului sau organului de asigurări sociale competent, care, de la data primirii acestor acte, devine terț poprit. Totodată, dacă debitorul părăsește unitatea fără ca aceasta să cunoască noul loc de muncă, ea îl va încunoștința pe creditor despre această împrejurare. După aflarea noului loc de muncă al debitorului, creditorul îl va aduce la cunoștința unității de la care debitorul a plecat.

Care sunt obligațiile terțului poporit?

În temeiul art. 787 C. pr. civ., în termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadența acestora, terțul poprit este obligat:

  • să consemneze suma de bani, dacă creanța poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada executorului judecătoresc;
  • să plătească direct creditorului suma reținută și cuvenită acestuia, în cazul sumelor datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii, precum și în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrității corporale sau a sănătății.

Se pot vinde bunurile poprite?

În temeiul art. 793 din Codul de procedură civilă român, atunci când poprirea a fost înființată asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale, executorul va proceda la valorificarea lor potrivit dispozițiilor prevăzute pentru urmărirea mobiliară propriu-zisă, având în vedere și reglementările speciale referitoare la aceste bunuri, precum și la eliberarea sau distribuirea sumelor obținute.

Cum se poate desființa poprirea?

Prevederile art. 794 din Codul de procedură civilă sunt relevante în acest sens, astfel că în situația în care după înființarea popririi cauza în temeiul căreia s-a înființat aceasta a încetat să mai existe, executorul judecătoresc, din oficiu sau la cererea debitorului poprit, va dispune desființarea popririi printr-o adresă către terțul poprit. Atunci când poprirea a fost validată, desființarea acesteia se va face de instanța de executare prin încheiere executorie, dată cu citarea părților. Când creanța debitorului poprit este garantată cu ipotecă, acesta va putea cere, în temeiul acestei adrese sau, după caz, al încheierii rămase definitivă, radierea notării popririi sau a intabulării strămutării dreptului de ipotecă în cartea funciară.

Concluzii

Procedura înființării popririi este o procedură complexă, reglementată la nivel de legislație specială și aplicabilă la nivel practic prin intermediul executorului judecătoresc. Asupra încuviințării procedurii de executare silită instanța de judecată are un rol fundamental, însă procedura înființării popririi vizează solicitarea creditorului către executorul judecătoresc de a indisponibiliza sumele de bani pe care debitorul i le datorează. Se aplică astfel o interdicție de plată către debitor a sumelor de bani sau a unor bunuri pe care acesta le datorează (sau le va datora) creditorului.

ALTE ARTICOLE

Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!