Profesiile juridice. Ce presupune profesia de avocat în România?




După finalizarea studiilor universitare, profesiile juridice reprezintă o adevărată provocare pentru cei ce aspiră la o carieră în domeniu, iar profesia de avocat se află în topul preferințelor. Magistratură sau avocatură? Mediere, executare silită sau notariat? În cadrul articolului privind profesiile juridice vom trata profesia de avocat. O profesie nobilă, solicitantă și plină de satisfacții. Pentru o cât mai bună înțelegere a profesiei, prin raportare la cadrul normativ actual, am realizat prezentul articol sub forma unor întrebări și a unor răspunsuri.

1.Cum este reglementată profesia de avocat?

Profesia de avocat este reglementată prin intermediul Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

2.Ce fel de profesie este profesia de avocat?

Conform art. 1 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, profesia de avocat este liberă și independentă, având organizare și funcționare autonome.

3.Cine poate exercita profesia de avocat?

Respectând prevederile art. 1, alin. (2) din Legea nr. 51/1995, profesia de avocat se exercită numai de către avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte. Baroul este component al Uniunii Naționale  a Barourilor din România.

4.Pot funcționa ale barouri în afara Uniunii Naționale a Barourilor?

În temeiul art. 1, alin. (3) din Legea nr. 51/1995, nu pot să se constituie și nici să funcționeze barouri în afara Uniunii Naționale a Barourilor. În caz de constituire sau înregistrare, toate actele sunt nule de drept. Cu privire la nulitate, aceasta se poate constata și din oficiu.

5. Cui i se supune avocatul în exercitarea profesiei?

În temeiul art. 2 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, în exercitarea profesiei sale, avocatul este independent. Avocatul se va supune numai legii, statutului profesiei și codului deontologic.

6.Ce promovează și apără avocatul?

În conformitate cu art. 2, alin. (2) din Legea nr. 51/1995, avocatul promovează și apără drepturile, libertățile și interesele legitime ale omului.

7.Pe cine poate să asiste avocatul și în fața cui?

Relevant în această situație este art. 2, alin. (3) din Legea privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. În temeiul acestuia, avocatul are dreptul să asiste și să reprezinte persoanele fizice și juridice.

Dreptul de reprezentare se va exercita:

  • în fața instanțelor autorității judecătorești ;
  • în fața altor organe de jurisdicție;
  • în fața organelor de urmărire penală;
  • în fața autorităților publice;
  • în fața instituțiilor publice;
  • în fața altor persoane fizice;
  • în fața altor persoane juridice.

Instanțele judecătorești, autoritățile, instituțiile publice, au obligația să permită și să asigure avocatului desfășurarea nestingherită a activității sale, în condițiile legii.

8.Pot persoanele să își aleagă un avocat, în orice condiții?

Respectând prevederile art. 2, alin. (4) și (5) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, orice persoană are dreptul să își aleagă în mod liber avocatul. De asemenea, în vederea exercitării dreptului la apărare, avocatul are atât dreptul, cât și obligația de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiție, Aceste drepturi și obligații au în vedere desfășurarea procesului în mod echitabil și în termen rezonabil.

 

9.Care sunt drepturile unui avocat?

În temeiul art. 28, alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995, avocatul beneficiază de următoarele drepturi:

  • dreptul de a asista și a reprezenta orice persoană fizică sau juridică, având la bază un contract încheiat în formă scrisă;
  • dreptul de a renunța la contractul de asistență juridică;
  • dreptul de a modifica contractul de asistență juridică (de comun acord cu clientul acestuia).

De asemenea, în temeiul art. 29 din prezenta lege, avocatul dispune și de dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere ale profesiei. În temeiul art. 30 din cadrul aceleiași legi, avocatul are dreptul la onorariu, dar și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său.

10.Răspunde avocatul din punct de vedere penal pentru susținerile făcute în fața instanțelor de judecată?

În temeiul art. 38, alin. (3) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, avocatul nu răspunde penal pentru susținerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată și cu respectarea prevederilor legale, în fața instanțelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicție și nici dacă sunt în legătură cu consultațiile oferite justițiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susținerile făcute în cadrul consultațiilor verbale sau consultațiilor scrise acordate clienților, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională.

11. Care sunt îndatoririle profesiei de avocat?

Având în vedere prevederile art. 39 din Legea nr. 51/1995, vom enumera limitativ îndatoririle avocaților, astfel:

  • să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredințate;
  • să se prezinte la fiecare termen la instanțele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituții;
  • să manifeste conștiinciozitate și probitate profesională;
  • să pledeze cu demnitate față de judecători și de părțile din proces;
  • să depună concluzii scrise sau note de ședință ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanța de judecată dispune în acest sens;
  • să depună toată diligența pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale clienților și să uzeze de mijloacele prevăzute de lege, pe care le consideră favorabile acestora[2].




Profesia de avocat, dincolo de formalismul juridic

Dincolo de formalismul juridic, profesia de avocat s-a prefigurat într-o profesie nobilă în momentul în care a devenit garanție pentru respectarea drepturilor părților din cadrul unui proces. Mai mult decât atât, chiar dacă drepturile nu ajung să se fundamenteze în cadrul unui proces aflat pe rolul instanțelor de judecată, activitatea efectuată de către avocat în materie de consultanță juridică este un real ajutor pentru persoanele care necesită asistență și ajutor de specialitate.

Avocatul rămâne apărătorul temeinic al părții pe care o reprezintă în proces, dar și apărătorul drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor. Chiar dacă uneori trebuie să asculte ,,dreptatea” uneia dintre părți și să o nege pe cea a părții adverse, activitatea desfășurată este un element esențial în vederea înfăptuirii actului de justiție.

Avocatura s-a prefigurat în protecție a drepturilor persoanelor. Această protecție se fundamentează cu precădere în materie penală și procesual penală, acolo unde avocatul trebuie să ,,militeze” pentru și să înfăptuiască prezumția de nevinovăție a părții pe care o asistă sau reprezintă. Deși rolul avocatului nu se mărginește la sfera juridică, acesta reușește să se fundamenteze pe acest palier. Și de aici avocatul este nevoit să apere dreptatea, având de partea sa legea.

Aplicând precepte, formulând apărărări, în permanentă mișcare și cu o dorință arzătoare de a avea o nouă reușită.

După Mircea Djuvara, ,,avocatul este şi trebuie să rămână apărătorul ordinii legale; el reprezintă în definitiv subtilitatea rafinată a raţiunii şi a convingerii, adică dreptul însuşi, în lupta victorioasă cu forţa pătimaşă şi brutală”. Și în societatea actuală avocatul trebuie să rămână apărător al ordinii legale, să își respecte crezul și să înfăptuiască dreptatea pentru partea pe care o reprezintă.




Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!