Începând cu 2 aprilie, prin art. 1 alin. (1) al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.34 din 2020 s-a modificat art. 28 alin. 1 al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1 din 1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, s-a mărit cuantumul amenzii contravenționale pentru încălcarea măsurilor stabilite prin intermediul ordonanțelor militare, astfel amenda pentru persoana fizică este de la 2.000 la 20.000 de lei, iar cea pentru persoana juridică este de la 10.000 la 70.000 de lei.

Așadar, orice persoană care părăsește locuința fără a avea asupra sa o declarație pe propria răspundere sau care o are completată în mod incorect poate fi sancționată contravențional cu o amendă de la 2.000 la 20.000 de lei, cu posibilitatea achitării a jumătate din minimul prevăzutîn termen de 15 zile.

Guvernul a instituit o serie de măsuri aspre pentru protecția sănătății publice și pentru combaterea epidemiei de COVID-19. În acțiunea de prevenție și ameliorare a evoluției virusului pot exista însă și eventuale greșeli din partea autorităților, astfel apare următoarea întrebare: cum se poate ataca procesul-verbal de constatare a contravenției?

Cu ce fel de amendă ne confruntăm? Penală sau contravențională? 

Conform art. 28 alin. 1 al OUG 1/1999, încălcarea prevederilor din ordonanță, dar și de actele conexe (ordonanțele militare) reprezintă contravenție. Este o mențiune importantă, deoarece, fiind contravenție, devin incidente dispozițiile OUG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Te-ar putea interesa și: Cum poate fi anulată în instanță o amendă rutieră?

Procesul verbal poate fi atacat și pe motiv de nulitate

În ceea ce privește nulitatea actului este necesară o scurtă discuție teoretică, astfel, nulitatea, în funcție de cine o poate invoca și de interesul protejat, poate fi de doua feluri: absolută și relativă.

Nulitatea absolută face ca un act care încalcă dispoziții legale ce apără un interes general să nu își mai poată produce efectele juridice. Acesta poate fi invocată atât de către părți (agentul constatator și contravenient), dar și de instanță, din oficiu.

Nulitatea relativă apare în aceeași situație, însă cu distincția că acesta protejează un interes particular și nu poate fi invocată de către instanță din oficiu, ci numai de cel al  cărui interes a fost vătămat prin actul respectiv.

Un proces-verbal de constatare a unei contravenții este un act administrativ unilateral de sancționare, ceea ce înseamnă ca acesta este emis de către o autoritate publică, în regim de putere publică, în scopul executării legii.

Astfel, pentru a-și putea produce efectele (stabilirea obligației contravenientului de a plăti amenda) trebuie să respecte o serie de condiții stabilite de către art. 16  OUG 2/2001:

1. data și locul unde este încheiat;
2. numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator;
3. numele, prenumele, domiciliul și codul numeric personal ale contravenientului;
4. descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
5. indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția;
6. posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ;
7. termenul de exercitare a căii de atac și instanța la care se depune plângerea;

Conform art. 17 OUG 2/2001, în lipsa uneia dintre mențiunile privind numele și prenumele agentului constatator (cel care completează actul); numele, prenumele și codul numeric personal al contravenientului; a faptei săvârșite, precum și a datei și locului comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator, procesul-verbal devine nul absolut.

Așadar, nulitatea actului reprezintă faptul că acesta nu își mai poate produce efectele, adică odată ce actul este constatat ca fiind nu mai există obligația de a plăti amenda. Nulitatea absoluta se constată de către instanță din oficiu.

De asemenea, trebuie menționat că un proces-verbal poate fi atacat pe motivul nulității relative, în cazul în care fapta este descrisă în termeni vagi sau generali. Articolele 16 și 17 ale ordonanței stabilesc obligația agentului constatator de a descrie în concret a faptei și  a circumstanțelor acesteia. Descrierea are rolul de a permite instanței să aprecieze legalitatea și temeinici actului sancționator și proporționalitatea sancțiunii aplicate față de faptă.

În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, prin Decizia nr. 13/ 2018, recursul în interesul legii formulat de către Avocatul Poporului. Aceasta a statuat că ’’descrierea insuficientă a faptei echivalează cu neîndeplinirea cerinței privind descrierea faptei contravenționale și atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției, potrivit dispozițiilor art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001’’. Astfel, poate un motiv care ar atrage nulitatea relativă a actului ar putea fi lipsa motivului pentru care declarația pe propria răspundere ar fi completată în mod necorespunzător.

Recomandări

Vă recomandăm să ieșiți cât mai puțin din casă pentru a diminua riscul extinderii epidemiei și al primirii unei amenzi, în cazul în care v-ați uitat acasă sau ați completat greșit declarația pe propria răspundere.

În cazul nefericit în care ați primit o amendă și vreți să o atacați, este recomandat să plătiți suma minimă în cursul celor 15 zile de la înmânare și să atacați ulterior solicitând suma înapoi, deoarece dacă pierdeți procesul va trebui să plătiți suma indicată în procesul-verbal.

Autor Theodor Tănase