Cu siguranță te-ai întrebat, cel puțin o dată în viață, ce înseamnă procedura insolvenței. Insolvența reprezintă starea patrimonială a debitorului, caracterizată prin insuficienta fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor. Termenul de ,,insolvență” a fost asociat adesea cu ,,falimentul”, dar s-a apreciat faptul că între starea de insolvență și starea de faliment este o diferență considerabilă. Platforma America’s Debt Help Organization precizează că o persoană poate să fie insolvabilă, fără a fi falită (nu este valabilă și reciproc), deși mulți oameni consideră că insolvența este o problemă pe care falimentul este proiectat să o rezolve. O altă definiție a insolvenței a fost aceea de ,,stare de a nu putea plăti la timp banii datorați, fie de către o persoană, fie de către o companie”.
În cuprinsul prezentului articol vom analiza insolvența prin raportare la prevederile legale, dar și la măsuri de natură practică privind posibilitatea de redresare a debitorului aflat în stare de insolvență.
Procedura insolvenței… Ce înseamnă starea de insolvență?
Conform art. 5 pct. 29 din Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile. Insolvența debitorului poate fi de două tipuri:
- Insolvența prezumată sau relativă – apare în situația în care debitorul nu a plătit datoria față de creditor după 60 de zile de la scadență;
- Insolvența iminentă – apare atunci când se dovedește că debitorul nu va putea să plătească la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței.
Te-ar putea interesa și:
De ce este necesară o lege privind insolvența și prevenirea acesteia?
În temeiul Legii nr. 85/2014 se apreciază că scopul prevederilor legale în materia insolvenței este acela de a acorda o posibilitate de redresare a activității debitorului, prin instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului său.
Cui se aplică procedura insolvenței și prevenirea acesteia?
Procedurile privind insolvența și prevenirea acesteia se vor aplica următoarelor categorii:
- Profesioniștilor;
- Regiilor autonome.
Nu se vor aplica însă profesioniștilor care exercită profesii liberale, nici celor cu privire la care sunt prevăzute dispoziții speciale în materia regimului insolvenței lor. De asemenea, nu se aplică procedurile de insolvență și prevenire a insolvenței unităților și instituțiilor de învățământ preuniversitar, universitar și nici entităților prevăzute la art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.
Potrivit Art. 3 Cod Civil: (2) Sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere. (3) Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ.
Procedura insolvenței. Care sunt principiile fundamentale aplicabile procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență?
În temeiul art. 4 din Legea nr. 85/2014, principiile aplicabile procedurii insolvenței sunt următoarele:
- maximizarea gradului de valorificare a activelor și de recuperare a creanțelor;
- acordarea unei șanse debitorilor de redresare eficientă și efectivă a afacerii;
- asigurarea unei proceduri eficiente într-o manieră obiectivă și imparțială, cu un minim de costuri și într-un timp util și rezonabil;
- asigurarea unui tratament egal al creditorilor de același rang;
- recunoașterea drepturilor existente ale creditorilor și respectarea ordinii de prioritate a creanțelor;
- limitarea riscului de credit și a riscului sistemic asociat tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate;
- asigurarea accesului la surse de finanțare în procedurile de prevenire a insolvenței;
- asigurarea accesului la surse de finanțare în procedurile de prevenire a insolvenței;
- fundamentarea votului pentru aprobarea planului de reorganizare pe criterii clare;
- favorizarea, în procedurile de prevenire a insolvenței, a negocierii/renegocierii amiabile a creanțelor și a încheierii unui concordat preventiv;
- valorificarea în timp util și într-o manieră cât mai eficientă a activelor.
Ce este insolvența societății de asigurare sau reasigurare?
În temeiul art. 5 pct. 31 din Legea nr. 85/2014, insolvența societății de asigurare sau reasigurare reprezintă acea stare a societății care se caracterizează prin una dintre următoarele situații:
- incapacitate vădită de plată a datoriilor exigibile cu disponibilitățile bănești;
- retragere a autorizației de funcționare a societății de asigurare/reasigurare, ca urmare a imposibilității restabilirii, în cadrul procedurii de redresare financiară, a respectării cerinței de capital de solvabilitate;
- retragerea autorizației în cazul asigurătorului rezidual rezultat din procesul de rezoluție.
Procedura insolvenței. Cum se aplică procedurile de prevenire a insolvenței?
Procedurile de prevenire a insolvenței se vor aplica debitorilor care se află în dificultate financiară conform art. 6 din Legea nr. 85/2014. Organele care aplică procedurile de prevenire a insolvenței sunt: instanțele judecătorești, prin președintele tribunalului sau, după caz, prin judecătorul-sindic, mandatarul ad-hoc, respectiv administratorul concordatar.
În procedura de prevenire a insolvenței creditorii vor participa în mod individual, în funcție de drepturile aferente creanței lor, precum și în mod colectiv prin intermediul adunării creditorilor și prin reprezentantul creditorilor. Pe de altă parte, debitorul va participa la procedură prin reprezentanții săi legali sau convenționali.
Competența soluționării cererii este tribunalul în a cărui circumscripție se află sediul principal sau sediul profesional al debitorului.
Este posibilă redresarea debitorului aflat în insolvență?
Având în vedere prevederile legale, procedurile prevăzute sunt necesare pentru protecția debitorilor, cu posibilitatea de redresare a acestora. Cadrul normativ în vigoare cuprinde măsuri complexe, prin intermediul cărora debitorul poate să treacă din starea în care nu poate achita datoriile la starea în care ajunge la redresare completă.
Cu titlu de concluzie
În cadrul prezentului articol măsurile și prevederile legale sunt precizate cu titlu limitativ. Recomandăm consultarea completă a Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
De asemenea, recomandăm consultarea dispozițiilor de drept internațional, în speță portalul e-justice.europa.eu în materie de insolvență[3].