Prevenirea și combaterea fenomenului infracțional în școli. Poliția Siguranță Școlară în acțiune!

Începutul anului școlar vine cu vești îmbucurătoare atât pentru elevi, cadre didactice, cât și pentru părinți. În cadrul Conferinței de Presă susținută la 1 septembrie 2020, Ministerul Afacerilor Interne a anunțat despre înființarea unei noi structuri în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române- Poliția Siguranță Școlară, care va consolida parteneriatul MAI-școală-autorități locale, în vederea dezvoltării unui proces educațional antiinfracțional și antivictimal.[1]

Rolul Poliției Siguranță Școlară va consta în prevenirea și combaterea delicvenței juvenile, bullying-ului, consumului de droguri și a traficului de persoane în toate unitățile de învățământ.  Noua structură este constituită prin ordin al ministrului de Interne, prin suplimentarea cu 266 de posturi de polițist și va funcționa la nivelul IGPR, al inspectoratelor județene de poliție și al Poliției Municipiului București. S-a declarat că va exista o prezență mai mare și mai activă a polițiștilor în mediul școlar, respectiv în procesul educațional. Polițiștii vor identifica mediile favorabile comiterii infracțiunii și vor stabili legături permanente cu reprezentanții unităților de învățământ, cu reprezentanții ONG-urilor, precum și ai autorităților locale. [2]

 

Te-ar putea interesa și:

 

Actele normative ce asigură un climat de siguranță în mediul școlar

În articolul de față, vom aborda două acte normative esențiale pentru prevenirea și combaterea fenomenului de delicvență juvenilă, inclusiv, bullying-ul: Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2020-2024 și Planul național comun de acțiune pentru creșterea gradului de siguranță a elevilor și a personalului didactic și prevenirea delicvenței juvenile în incinta și în zonele adiacente unităților de învățământ preuniversitar. 

Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2020-2024 este marcată de motto-ul ,,Împreună, pentru o Românie sigură și prosperă într-o lume marcată de noi provocări”. Siguranța cetățeanului este un element-cheie al abordării, statul având datoria de a identifica  strategii sectoriale eficiente de protejare a sa. Pe cale de consecință, gestionarea securității presupune și participarea societății civile. Direcțiile de acțiune care privesc securitatea națională sunt centrate pe consolidarea tuturor capacităților de care dispune România pentru a preveni, descuraja și a se apăra împotriva oricăror acțiuni agresive ce vizează statul sau cetățenii acestuia. În dimensiunea de ordine publică, direcțiile de acțiune vizează siguranța școlarilor: Coordonarea eforturilor tuturor instituțiilor publice în scopul soluționării problemelor de securitate fizică din unitățile de învățământ, concomitent cu luarea măsurilor necesare pentru asigurarea securității fizice a elevilor pe durata deplasării înspre și dinspre școală, în cooperare cu administrațiile publice locale.[3] 

Planul Național comun de acțiune pentru creșterea gradului de siguranță a elevilor și a personalului didactic și prevenirea delicvenței juvenile în incinta și în zonele adiacente unităților de învățământ preuniversitar stabilește responsabilitățile instituțiilor implicate în aplicarea acestuia în vederea asigurării unui climat de siguranță în mediul școlar. Planul informează că, la nivel național, funcționează peste 18.000 unități de învățământ preuniversitar, dintre care peste 17.000 din sistemul de stat, în privința cărora măsurile de ordine publică sunt asigurate cu efective M.A.I., în proporție de peste 95%. În medie, în zona adiacentă unităților de învățământ preuniversitar, acționează zilnic aproximativ 5000 polițiști și jandarmi. Din numărul total al unităților de învățământ preuniversitar:

  • 10,71% sunt asigurate exclusiv cu pază umană; 
  • 39,53% sunt dotate exclusiv cu sisteme de supraveghere video; 
  • 16,15% dispun atât de pază umană, cât și de supraveghere video; 
  • 33,61% sunt neasigurate, ceea ce înseamnă peste 6000 de instituții, dintre care 869 în mediul urban și 5274 în mediul rural. [4]

Instituțiile responsabile în vederea optimizării organizării și funcționării sistemului-cadru de asigurare a protecției unităților școlare, a elevilor și a personalului didactic, sunt: Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Lucrărilor publice, Dezvoltării și Administrației. [5]

Obiectivele generale sunt [6]: 

  • Eficientizarea capacității instituționale de prevenire și combatere a violenței în unitățile de învățământ preuniversitar; 
  • Monitorizarea modului în care este realizată siguranța școlară la nivel național și derularea de activități pentru soluționarea problemelor de securitate fizică din unitățile de învățământ preuniversitar; 
  • Mediatizarea rezultatelor pozitive obținute în domeniul prevenirii și combaterii violenței în mediul școlar preuniversitar; 
  • Însuşirea reglementărilor de intervenție, aplicabile unităților de învățământ preuniversitar; 
  • Actualizarea datelor privind rețeaua unităților de învățământ preuniversitar la nivel național, identificarea și evaluarea infrastructurii referitoare la siguranța școlară în contextul actual. 

Fenomenul infracțional răspândit pe băncile școlii 

Poliția Română declară că mica violență reprezintă principala problemă întâlnită în instituțiile de învățământ preuniversitar, faptele de loviri și alte violențe reprezintă mai mult de jumătate din infracțiunile sesizate în ultimul an școlar. Rata medie a infracțiunilor sesizate în școli la nivel de județ este de 0,59, majoritatea violențelor apar drept consecințe ale unor conflicte spontane ce pleacă de la certuri banale între copii. De asemenea, este în creștere tendința elevilor de a răspunde violent, pe fondul creșterii violențelor la care sunt expuși în societate, în media, pe internet sau în familie. [7] 

Conform Planului național, evoluția indicatorilor statistici asociați fenomenului infracțional, în anul școlar 2019-2020, comparativ cu anul școlar precedent, se atestă o scădere a numărului de infracțiuni comise în unitățile de învățământ preuniversitar și în zona adiacentă acestora cu 12,91% (de la 1991 la 1734). Totuși, sursa menționează că indicatorii trebuie interpretați în contextul pandemiei de COVID-19, care a determinat suspendarea desfășurării cursurilor în clase, începând din luna martie și derularea acestora în mediul online în perioada aprilie-iunie.[8] 

 

Clasificări [9] 

 

În funcție de locul comiterii faptelor, putem observa că: 

  • 1587 de fapte (91,52%) au fost săvârșite în incinta instituției de învățământ; 
  • 147 (8,48%) în zona adiacentă instituției de învățământ. 

În funcție de tipul infracțiunii cu cea mai mare pondere de sesizare: 

  • Infracțiunea de lovire sau alte violențe (56,34%, 997 cazuri); 
  • Infracțiunea de furt (18,28%, 317 cazuri). 

 

În funcție de locul comiterii infracțiunii: 

 

  • 89,76% din infracțiunile de lovire sau alte violențe și 96,53% din infracțiunile de furt au fost comise în incinta unităților de învățământ; 
  • 10,24% din infracțiunile de lovire sau alte violențe și 3,47% din infracțiunile de furt au fost comise în zona adiacentă instituției de învățământ.

Prima condamnare definitivă care face legătură cu fenomenul de bullying, fiind încadrată în categoria infracțiunii de loviri și alte violențe, a fost dată de Curtea de Apel din Constanța și aparține unui elev de la un colegiu tehnologic din Constanța. Între acesta și victimă a izbucnit o ceartă în timpul orelor, apoi au ieșit pe hol și s-au luat la bătaie, victima fiind apucată de gât și lovită cu picioarele în zona genunchilor. Persoana vătămată s-a apărat și l-a lovit pe inculpat cu picioarele. Când cei doi s-au potolit, victima a încercat să plece, dar a fost atacată din spate, fiind lovită violent de agresor cu pumnul în zona urechii. Victima s-a clătinat, dar a fost sprijinită de un coleg care a sărit în ajutor. Specialiștii de la Medicina Legală au menționat în certificatul medico-legal că victima prezintă leziuni traumatice, care s-au produs prin lovire cu sau de corp dur, necesitând 20-25 zile de îngrijiri medicale. Conform referatului de evaluare psihologică, elevul bătut a fost ,,victima unui abuz fizic și emoțional de tip bullying la școală, are stări de anxietate, tulburări de concentrare”. Întrucât bullying-ul nu constituie o infracțiune reglementată de Codul Penal, ea a fost încadrată în ,,lovire sau alte violențe”, prevăzută de art. 193 alin.(2) C.pen., cu aplicarea art. 113 alin.(2) C.pen. [10]

Prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, cu sprijinul Direcției de Ordine Publică, Poliția Română a realizat o analiză privind climatul de siguranță în școli. Studiul prezintă concluzia că violența din școală nu își are originile în unitățile de învățământ, ci este o reflexie a ceea ce se întâmplă în afara acestora. Cu cât adulții vor fi mai absenți sau mai lipsiți de informație cu privire la gestionarea copiilor cu probleme de comportament, cu atât riscul ca aceștia să adopte comportamente deviante va fi mai mare. [11] Să analizăm concluziile Poliției Române, prin dezbaterea următorului studiu de caz: 

Studiu de caz: Maxim este agresiv și se bate constant la școală. El pare să aibă probleme semnificative în înțelegerea și finalizarea temelor pentru acasă.  Maxim nu mai locuiește în casa părintească din clasa a treia, fiind plasat la bunica sa paternă.  Când a fost contactată de profesor cu privire la problemele sale la școală, bunica lui explică faptul că înainte de a veni să locuiască cu ea, Maxim a trăit într-o comunitate plină de violență în bandă.  Tatăl său făcea parte dintr-o bandă, iar Maxim obișnuia să vadă focuri de armă între membrii bandelor din cartierul său.  Bunica recunoaște, de asemenea, că tatăl lui Maxim a fost foarte agresiv și poate că l-a abuzat fizic pe Maxim când era mai mic. [12] 

Acest exemplu poate fi intitulat, cu siguranță, ,,Violența naște violență”. Părinții constituie modele de conduită pentru copiii lor, iar promovarea relațiilor armonioase și pașnice în familie înseamnă implicit un comportament adecvat atât la școală, cât și în societate. Abuzurile fizice, morale, sexuale, hărțuirea, abandonul, separația părinților prin moartea unuia dintre ei sau prin divorț, violența domestică pot afecta emoțional și psihic copilul dvs. În unele cazuri grave, stresul traumatic conduce la tulburarea de stres post-traumatic, care înseamnă o tulburare psihică. Acești factori cresc riscul de delicvență juvenilă printre tineri și de eșec școlar. Nu întâmplător copiii cu un comportament antisocial practică absenteismul școlar, au probleme de învățare și se implică în acțiuni de bullying, consum de droguri, devenind actorii instanțelor pentru minori. Toate acestea pot fi prevenite! Un mediu familial armonios, care încurajează și susține copilul în orice moment, fie și critic, al vieții sale, îl motivează să devină un adult responsabil pentru acțiunile sale în societate. 

Poliția Română vine cu o serie de recomandări [13]  pentru părinți/elevi/cadre didactice:

Recomandări pentru părinți: 

  • Discutaţi la sfârşitul fiecărei zile cu copilul dumneavoastră despre ziua ce a trecut. Uneori copii nu vor să spună dacă au probleme la şcoală. Începeţi prin a-1 întreba dacă la şcoală a văzut pe cineva hărţuind, agresând verbal sau fizic un alt coleg sau orice altceva ce l-a făcut să nu se simtă în siguranţă. Fiţi atenţi la unul sau mai multe din următoarele semne: scăderea calificativelor primite, pierderea prietenilor, haine rupte;
  • Dacă vă spune că pierde frecvent bani sau alte valori sau dacă observaţi că sustrage bunuri din casă, e posibil să fie victima unor delincvenţi minori sau majori care percep „taxe de protecţie”. Discutaţi deschis, cu tact, cu copilul dumneavoastră şi dacă această situaţie se confirmă, sesizaţi imediat poliţia;
  • Atunci când observaţi o schimbare negativă în comportamentul copilului dumneavostră, motivaţi-1 pentru rezolvarea în comun a problemei cu care se confruntă. 

Recomandări pentru elevi:

  • Fiţi atenţi atunci când vă alegeţi prietenii. Evitaţi tovărăşia persoanelor violente sau conflictuale;
  • Nu vă lăsaţi influenţaţi de ceilalţi. Analizaţi singuri riscurile la care vă expuneţi pe baza educaţiei primite şi a propriei experienţe;
  • Dacă vreun coleg sau prieten vă roagă să faceţi ceva cu care voi nu sunteţi de acord, refuzaţi categoric, indiferent de promisiunile sau ameninţările primite;
  • Spuneţi-le prietenilor voştri să nu răspundă cu violenţă la provocările altor grupuri şi atrageţi-le atenţia asupra consecinţelor comiterii de fapte antisociale;
  • Când sunteţi jigniţi sau victime ale comportamentului violent al unor colegi sau al persoanelor din anturaj, anunţaţi profesorii, părinţii şi poliţia, pentru a fi ajutaţi;
  • Fiţi prudenţi în relaţiile cu persoanele nou cunoscute, pentru a nu fi manipulaţi să comiteţi infracţiuni sau să deveniţi victima acestora;
  • Dacă intraţi într-o dispută cu un alt coleg, fiţi primii care renunţă. Amintiţi-vă că urmarea acesteia poate fi: rănirea voastră sau catalogarea ca „bătăuşi” de cei din jur.

Recomandări pentru cadrele didactice:

  • Identificaţi elevii cu potenţial violent; 
  • Implicaţi-i în activităţile şcolare sau de timp liber şi încercaţi să le descoperiţi interesele şi aptitudinile; 
  • Evitaţi centrarea doar pe sancţiune şi excludere şi mai mult pe prevenţie şi susţinere a victimei şi a celui violent;
  • Introduceţi, în sesiunile de dezbateri cu elevii, teme relevante pe această problematică;
  • Derulaţi programe şi activităţi extracurriculare în unităţile de învăţământ: concursuri tematice, prezentări interactive a unor teme legate de violenţa şcolară.

Autor Diana Tarus

 

Surse bibliografice: 

[1] aici

[2] aici

[3] aici

[4] aici

[5] aici

[6] aici

[7] aici

[8] aici

[9] aici

[10] aici

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]





Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!