Opinia publică solicită, în ultima vreme, reincriminarea în legislația noastră a pedepsei cu moartea, în contextul în care se săvârșesc tot mai multe infracțiuni de violuri, tâlhărie, crime cu victime în stare juridical de minoritate. Se apreciază, așadar, că pedeapsa cu închisoare este insuficientă pentru astfel de infracțiuni.

Un astfel de caz, mediatizat intens în ultima perioadă, este cel de la Caracal, caz în care anchetatorii bănuiesc că inculpatul ar fi răpit, violat și, ulterior, ucis două minore. Opinia publică s-a revoltat față de aceste orori prin care au trecut victimele minore, solicitând insistent reincriminarea pedepsei cu moartea pentru săvârșirea acestor tipuri de infracțiuni.

De asemenea, aceeași opinie publică s-a revoltată în cazul tânărului condamnat în Malaysia la pedeapsa cu moartea pentru trafic de droguri, solicitând statului român să intervină pentru a se preschimba pedeapsa capitală într-o pedeapsă mai blândă, a închisorii, deși pedeapsa a fost legal aplicată, având în vedere că legislația din Malaysia reglementa acest tip de pedeapsă pentru traficul de droguri.

Reincriminăm sau nu pedeapsa cu moartea?

Răspunsul este nu, nu putem reincrimina pedeapsa cu moartea din două motive:

• Protocolul nr. 13 la Convenției europene a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, semnat la Vilnius în 2002 și intrat în vigoare un an mai târziu, la 1 iulie 2003, prevede abolirea pedepsie cu moartea în orice circumstanțe;
• 22 alin. (3) din Constituția României, republicată, prevede că „pedeapsa cu moartea este interzisă”.

Așadar, orice inițiativă de reincriminare în legislația din România a pedepsei cu moartea va fi în neconcordanță, în primul rând, cu acordurile internaționale la care România este parte, dar și cu Legea fundamentală, astfel încât la controlul de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțional a României, legea va fi declarată neconstituțională.

Într-adevăr, pedeapsa cu moartea poate fi reincriminată, dar pentru asta este necesară ieșirea României din Uniunea Europeană, după o procedură lungă și greoaie. De asemenea, trebuie modificat și textul Constituției, iar procedura de modificare și revizuire a Constituției este rigidă.

Ultimele persoane condamnate la pedeapsa cu moartea în România au fost soții Ceaușescu, care au fost executați la data de 25 decembrie 1989. Pedeapsa cu moartea a fost abolită în România prin decretul-lege nr. 6 din data de 7 ianuarie 1990.

În Europa, Belarus este singura țară care nu a abolit pedeapsa cu moartea. În anul 1996, s-a organizat un referendum cu privire la abolirea pedepsie capitale, iar potrivit datelor oficiale, 80% dintre votanți au fost de acord cu menținerea pedepsei, iar 20% au votat împotrivă. Execuțiile condamnaților la moarte au loc prin împușcarea în cap. Trupul neînsuflețit nu este oferit familiei, ci este îngropat într-o loc secret, care constituie secret de stat.

Autor Cocirlau Andrei

Te-ar putea interesa și: CEDO. Despre dreptul la viață al copilului nenăscut și despre „dreptul de a muri”.

          Referințe:

• Bianca Selejan-Guțan, Protecția europeană a drepturilor omului, ediția a 5-a, revăzută și adăugită, editura Hamangiu, 2018, p. 112-113;
• Protocolul nr. 13 la Convenției europene a drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
• Articolul 22 alin. (3) din Constituția României, republicată.