OUG nr. 38/2020. Digitalizarea instituțiilor publice și înscrisuri semnate electronic




OUG nr. 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice a fost publicată în data de 7 aprilie 2020 în Monitorul Oficial. Aceasta are drept scop funcționarea corespunzătoare a instituțiilor și autorităților publice, în deplină legalitate și siguranță.

O scurtă incursiune în istorie ne va arăta că principiul oralității a stat mult timp la baza societății. Încrederea oamenilor, unii în ceilalți era un lucru fundamental pentru bunul mers al societății, fapt demonstrat de încheierea actelor verbal. Încetul cu încetul, societatea s-a metamorfozat iar încrederea oamenilor în ceilalți s-a „eronat.” Ca o consecință a acestui fapt s-a trecut la forma scrisă a actelor juridice pentru a garanta siguranța raporturilor juridice dintre persoane.

Forma scrisă a actelor a luat locul celei verbale, considerându-se că „ce-i scris e sfânt.”Alte motive sunt date de capacitatea mult mai bună de conservare a informațiilor pe o perioadă lungă de timp și ușurinței de a proba un act sau fapt juridic.

Dacă mult timp s-a considerat că scrisul are o legătură directă cu hârtia această afirmație nu mai este valabilă în prezent. Evoluția tehnologiei a condus la apariția înscrisurilor în formă electronică care prezintă avantajele inteligibilității și transmiterii facile de la o persoană la alta. În alte state ale lumii aceste înscrisuri sunt extrem de uzitate în relațiile cetățenilor cu autoritățile și instituțiile statului. 

Te-ar putea interesa și:

Din păcate, acest lucru nu este valabil și la noi. Cuvântul care descrie perfect societatea românească este birocrația. Astfel, pentru o simplă cerere adresată unei instituții a statului e nevoie de o mie de copii de pe un anumit înscris, de prezența personală a titularului care a formulat-o și plimbarea acestuia de la o instituție la alta pentru diverse aprobări. Este adevărat că legislația noastră permite transmiterea documentelor online dar acest lucru nu e valabil în relațiile cu toate instituțiile statului. Ba mai mult, faci o cerere atașând toate documentele necesare și uneori ești pus în situația de a te duce personal, fie pentru că nu a fost soluționată cererea, fie din alte motive.

În contextul stării de urgență determinată de virusul covid-19 Guvernul României în data de 30 Martie a adoptat două ordonanțe de urgență: Ordonanța de urgență privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori și  Ordonanța de urgentă privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice. 

Această ordonanță este una extrem de importantă fapt dovedit de declarația președintelui Autorității pentru Digitalizarea României, Sabin Sarmaș: „Contextul pandemiei a demonstrat cât de importantă este tehnologia. Pe lângă timp și stres poate să ne ajute să salvăm vieți. Astăzi Guvernul Orban a adoptat cea mai importantă măsură în domeniul digitalizării. De la momentul publicării în Monitorul Oficial cetățenii vor putea depune solicitări online semnate electronic către toate autoritățile.”

Înainte de a trece la analiza dispozițiilor din OUG nr. 38/2020 vom cerceta noțiunile de înscris în formă electronică și semnătură electronică.

Ce este înscrisul în formă electronică?

Recomandarea nr. (81) 20 a Consiliului Europei este unul dintre principalele instrumente internaționale care încearcă să creeze un cadru legal pentru tehnologia informațiilor. Aceasta avea drept scop armonizarea legislațiilor statelor membre din acest domeniu. Dispozițiile acestei recomandări se aplicau înscrisurilor care făceau obiectul unei probațiuni, în privința validității statele având „mână liberă.” 

Înscrisul în formă electronică este definit de legiuitorul român prin Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică ca fiind „o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.” Dispoziții privitoare la înscrisul în formă electronică regăsim și în Codul de procedură civilă ( articolele 267 și 268 alineatul 2) care fac trimitere la legea specială.

Ce este semnătura electronică?

Principalul instrument juridic la nivel european este reprezentat de Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE. Articolul 3 definește semnătura electronică ca fiind „date în format electronic, atașate la sau asociate logic cu alte date în format electronic și care sunt utilizate de semnatar pentru a semna. Aproximativ aceeași definiție este dată și de Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică.

În cuprinsul legii se face distincție între semnătura electronică simplă și cea extinsă. Spre deosebire de semnătura electronică simplă, cea extinsă se obține pe baza unui certificat digital calificat emis de un furnizor acreditat de servicii de certificare. Nu orice entitate juridică poate fi furnizor de serviciii. Conform articolului 12 alin. (2) din Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 furnizorii sunt stabiliți de către statele membre ale Uniunii Europene.

În strânsă legătură cu furnizorii de servicii se află și Ordonanța de urgență nr. 39/2020 pentru completarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică publicată în Monitorul Oficial în data de 4 aprilie 2020. Prin această ordonanță de urgență Serviciul de Telecomunicații Speciale va furniza „servicii de certificare calificată destinate exclusiv personalului autorizat din cadrul instituțiilor și autorităților publice, în scopul îndeplinirii atribuțiilor funcționale.”

OUG nr. 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice a fost publicată în data de 7 aprilie 2020 în Monitorul Oficial. 

Aceasta are drept scop funcționarea corespunzătoare a instituțiilor și autorităților publice, în deplină legalitate și siguranță.



Actele emise în format electronic de către  autoritățile și instituțiile publice vor avea o  semnătura electronică calificată și vor fi asimilate înscrisurilor autentice. Ce este înscrisul autentic? Înscrisul autentic este definit de Codul de procedură civilă în articolul 269 alin. (1) ca fiind „înscrisul întocmit sau, după caz, primit și autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma și condițiile stabilite de lege.”

Prin excepție „tipul de semnătură electronică aplicabilă actelor interne emise în format electronic de către autoritățile și instituțiile publice se stabilește de către acestea.” Această derogare le oferă autorităților și instituțiilor publice posibilitatea de a opta între semnătura electronică simplă și cea extinsă.

Înscrisurile semnate cu semnătură electronică avansată vor fi asimilate înscrisurilor sub semnătură privată. Semnătura electronică avansată este definită de articolele 3 și 26 din Regulamentul nr. 910/2014 al Uniunii Europene ca fiind acea semnătură care îndeplinește următoarele cerințe: 

 

  • face trimitere exclusiv la semnatar;
  • permite identificarea semnatarului;
  • este creată utilizând date de creare a semnăturilor electronice pe care semnatarul le poate utiliza, cu un nivel ridicat de încredere, exclusiv sub controlul său;
  • este legată de datele utilizate la semnare astfel încât orice modificare ulterioară a datelor poate fi detectată.

Ordonanța de urgență nu se va aplica autorităților publice prevăzute în Constituția României, în titlul III, capitolul I (Parlamentului), capitolul  II ( Președintelui României) și VI ( Autoritățile judecătorești: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public și instanțele judecătorești).Totodată autorităților și instituțiilor publice li se permite să stabilească tipul de semnătura electronică aplicabil persoanelor fizice sau juridice în deplină concordanță cu respectarea dispozițiilor Regulamentului nr. 910/2014. 

În privința implementării dispozițiilor prezentei ordonanțe se prevede obligativitatea autorităților și instituțiilor publice de a face public în mediul online modalitatea de primire a documentelor, utilizând site-urile oficiale sau orice alte instrumente proprii sau puse la dispoziție de către terți. 

Pentru garantarea principiului egalității în fața legii a tuturor persoanelor dacă primirea documentelor nu se poate realiza printr-una dintre variantele de mai sus, se va folosi poșta electronică, fapt relevat prin articolul 6 alin. (2) din ordonanță.

În concluzie, procesul de digitalizare la nivelul autorităților și instituțiilor publice va fi unul treptat, chiar de lungă durată, întrucât nu toate autoritățile și instituțiile publice dispun de echipamentele necesare. În plus, situația cetățenilor români aflați în mediul rural este una incertă. Afirm acest lucru deoarece în mediul rural sunt foarte multe persoane care nu au nici măcar un computer personal sau nu știu să folosească mijloacele moderne de comunicare. Pentru ei, rămâne în „picioare” varianta clasică, chiar dacă prin aceasta se expun unui risc.

Bibliografie:

François Senécal, L’écrit électronique, Centre de recherche en droit public, Août 2009.

Recommandation n° r (81) 20 du Comité des Ministres aux États Membres relative à l’harmonisation des législations en matière d’exigence d’un écrit et en matière d’admissibilité des reproductions de documents et des enregistrements informatiques, disponibil online.

Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE disponibil online.

Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică disponibil online

Codul de procedură civilă.

Ordonanța de urgență nr. 39/2020 pentru completarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică. 

Ordonanța de urgență nr. 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice.

Autor Mădălina-Gabriela Guță





Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!