Ordonanța președințială a fost definită la nivel de doctrină drept ,acea procedură în temeiul căreia instanța de judecată poate să dispună măsuri vremelnice, în cazuri urgente pentru situații particulare.
În România, ordonanța președințială este reglementată prin intermediul Codului de procedură civilă, art. 997-1002.
1.Care sunt condițiile de admisibilitate privind procedura ordonanței președințiale?
Conform art. 997 Cod de procedură civilă, instanța de judecată stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice pentru:
- păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere;
- pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara;
- pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Ordonanța președințială este considerată provizorie și executorie. Atunci când hotărârea instanței de judecată nu cuprinde mențiuni privind durata acesteia și împrejurările de fapt nu s-au modificat (avute în vedere anterior), măsurile care au fost dispuse își produc efectele până când este soluționat litigiul pe fond.
Dacă reclamantul solicită, instanța de judecată poate decide ca executarea să se realizeze fără somație și fără trecerea unui anumit termen. Se precizează totodată faptul că ordonanța poate să fie dată în temeiul legii, chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului[2].
! Cu toate acestea, prin ordonanța președințială nu se pot dispune măsuri care să soluționeze litigiul în fond. Nu se pot dispune nici măsuri a căror executare ar face imposibilă restabilirea situației de fapt.
2.Care este instanța competentă pentru a soluționa cererea de ordonanța președințială?
În temeiul art. 998 din Codul de procedură civilă român, cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
3.Care este procedura de soluționare privind cererea de ordonanță președințială?
Procedura de soluționare privind ordonanța președințială este reglementată de art. 999 din Codul de procedură civilă, pe care o vom subsuma astfel:
- în vederea judecării cererii, părțile vor fi citate conform normelor privind citarea în procesele urgente, iar pârâtului i se va comunica o copie de pe cerere și de pe actele care o însoțesc;
- ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților;
- judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat;
- pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.
4.Care sunt căile de atac în ordonanța președințială?
În temeiul art. 1000 Cod procedură civilă, ordonanța președințială este supusă numai căii de atac a apelului, în termen de 5 zile de la pronunțare (atunci când s-a dat cu citarea părților) sau de la comunicare (când s-a dat fără citarea părților). Instanța de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta. Apelul se va judeca de urgență și cu precădere, cu citarea părților. Împotriva executării ordonanței președințiale se poate face contestație la executare.
5.Se poate transforma cererea de ordonanță președințială într-o cerere de drept comun?
Conform art. 1001 din Codul de procedură civilă din România, cererea de ordonanță președințială se poate transforma într-o cerere de drept comun. Astfel, în temeiul legii, la solicitarea reclamantului, până la închiderea dezbaterilor la prima instanță, cererea de ordonanță președințială va putea fi transformată într-o cerere de drept comun (situație în care pârâtul va fi încunoștințat și citat în mod expres cu această mențiune).
6.Are cererea de ordonanță președințială autoritate de lucru judecat?
Conform prevederilor legale, în temeiul art. 1002 Cod de procedură civilă, ordonanța președințială are autoritate de lucru judecat față de o altă cerere de ordonanță președințială. Condiția în această situație este ca împrejurările de fapt care au justificat cererea de ordonanță președințială să nu se fi modificat.
Cu toate acestea, ordonanța președințială nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului. Hotărârea dată asupra fondului dreptului are autoritate de lucru judecat asupra unei cereri ulterioare de ordonanță președințială.
Te-ar putea interesa și:
- Investigații GDPR. 10 Lucruri pe care trebuie să le știi despre controalele GDPR.
- Ce este GDPR? Regulament GDPR explicat în 5 minute.
- Cum se calculează amenzile pentru încălcarea GDPR?
Procedura ordonanței președințiale pe înțelesul tuturor:
- Impune condiția ca în favoarea reclamantului să existe aparența de drept;
- Implică luarea unor măsuri provizorii;
- Se aplică în cazuri grabnice;
- Vizează păstrarea unor drepturi, prevenirea unor pagube iminente, înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu ocazia unei executări;
- Are caracter provizoriu;
- Are caracter executoriu;
- Măsurile dispuse pot produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului;
- Se poate dispune de instanță chiar și în situația în care judecata asupra fondului este în curs;
- Cererea se introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului;
- Impune citarea părților;
- Se poate da și fără citare și în aceeași zi în caz de urgență deosebită;
- Judecata se face de urgență și cu precădere;
- Nu sunt admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat;
- Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore;
- Motivarea ordonanței se va face în cel mult 48 de ore de la pronunțare;
- Ordonanța este suspusă numai căii de atac a apelului;
- Cererea se poate transforma într-o cerere de drept comun, la solicitarea reclamantului;
- Nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului;
- Hotărârea dată asupra fondului are autoritate de lucru judecat asupra unei cereri ulterioare de ordonanță președințială[1].
