Ocrotirea persoanei fizice se desfășoară potrivit unor noi reguli introduse recent de Legea nr. 140/2022. În anul 2020, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional art. 164 alin. (1) din Codul civil: „Persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității mintale, va fi pusă sub interdicție judecătorească”. Legea nr. 140/2022 a reușit să aducă numeroase modificări Codului Civil și Codului de procedură civilă. Principalele modificări urmăresc să creeze un cadru adecvat pentru ocrotirea persoanei fizice, un cadru în care persoana ocrotită să beneficieze de măsurile necesare pentru un trai demn și pentru redresarea sănătății mintale.
În cele ce urmează, îți vom prezenta 7 modificări ale Codului Civil pe care pur și simplu nu le poți rata.
1. Tipurile măsurilor de ocrotire
Art. 106 alin. (2) din Codul Civil enumeră, în mod neexhaustiv, măsurile de ocrotire ale persoanei fizice majore: consilierea judiciară, tutela specială și curatela.
Consilierea judiciară este măsura de ocrotire a majorului care are facultățile mintale deteriorate parțial (art. 164 alin. (2) Cod Civil). Consiliere judiciară se poate institui pe o perioadă de maxim 3 ani (art. 168 alin. (2) Cod Civil).
Tutela specială este măsura de ocrotire a majorului care are facultățile mintale deteriorate total și, după caz, deteriorate în mod permanent (art. 164 alin. (4) Cod Civil). Tutela specială se poate institui pe o perioadă de maxim 5 ani (art. 168 alin. (3) Cod Civil).
Măsurile de ocrotire sunt dispuse de instanță pentru cel mai scurt timp posibil și numai în caz de necesitate. Ele trebuie să fie proporționale și individualizate în funcție de gradul de alterare a facultăților mintale, precum și de necesitățile persoanei ocrotite și de circumstanțele în care aceasta se găsește (art. 104 alin. (4) Cod Civil).
Consilierea judiciară și tutela specială se instituie conform procedurii reglementate de Codul de procedură civilă la art. 936-943. Aceste măsuri de ocrotire pot fi cerute de cel care necesită ocrotire, de soțul sau de rudele acestuia, de afini, de persoana care locuiește cu el, precum și de celelalte persoane, organe, instituții sau autorități prevăzute la art. 111 Codul Civil (procurori, instituții de ocrotire, alte persoane, etc).
2. Măsurile de ocrotire nu sunt permanente și pot fi ridicate
Măsurile de ocrotire nu sunt permanente. Ele pot fi înlocuite sau ridicate de către instanța de tutelă atunci când s-au modificat sau au încetat cauzele care au determinat luarea măsurii (art. 177 alin. 2 Cod Civil). Cererea de înlocuire sau de ridicare a măsurii poate fi introdusă oricând de către cel ocrotit, de soțul sau de rudele acestuia, de persoana care locuiește cu el, de tutore, precum și de persoanele sau instituțiile prevăzute la art. 111 (procuror, instituții de ocrotite, alte persoane, etc).
3. Capacitatea de exercițiu restrânsă vs. lipsa de capacitate de exercițiu
La art. 41 Cod Civil a fost introdus un nou alineat, alineatul 1 ind.1, care prevede că „are capacitate de exercițiu restrânsă și majorul care beneficiază de consiliere judiciară”. Conform noii modificări a art. 44, actele făcute de majorul care beneficiază de consiliere judiciară pot fi anulabile, chiar fără dovedirea unui prejudiciu. În schimb, aflată persoana aflată sub tutelă specială va fi lipsită de capacitate de exercițiu (art. 43 alin. (1) lit. b) Cod Civil).
4. Testamentul minorului
Noua modificare a art. 146 alin. (3) Cod Civil prevede că minorul nu poate să facă testamente, cu excepția dispozițiilor testamentare cu privire la bunuri de mică valoare. Au rămas neschimbate dispozițiile privitoare la donații. La fel ca în vechea reglementare, art. 146 alin. (3) Cod Civil prevede că minorul nu poate să facă donații, cu excepția darurilor obișnuite potrivit stării lui materiale.
5. Consilierea judiciară vs. tutela specială
Ocrotirea persoanei fizice prevede, printre altele, două măsuri de ocrotire: consilierea judiciară și tutela specială.
Care sunt diferențele între cele două tipuri de măsuri de ocrotire? Consilierea judiciară este măsura de ocrotire a majorului care și-a pierdut parțial facultățile mintale. În schimb, tutela specială este măsura de ocrotire a majorului care și-a pierdut total facultățile mintale (și, dacă e cazul, în mod permanent). Persoana aflată sub consiliere judiciară va avea capacitate de exercițiu restrânsă (art. 41 alin. 1 ind. 1 Cod Civil). Persoana aflată sub tutelă specială va fi lipsită de capacitate de exercițiu (art. 43 alin. (1) lit. b) Cod Civil).
O altă diferență este și aceea că, în timp ce consilierea judiciară se poate institui pe o perioadă de maxim 3 ani, tutela specială se poate institui pe o perioadă de 5 ani.
Cu toate acestea, spre deosebire de consilierea judiciară, tutela specială se poate prelungi pentru o perioadă mai mare în cazul în care deteriorarea facultăților mintale ale persoanei ocrotite este permanentă. Măsura nu poate să depășească 15 ani.
Ambele măsuri de ocrotire (consilierea judiciară și tutela specială) pot fi cerute de cel care necesită ocrotire, de soțul sau de rudele acestuia, de afini, de persoana care locuiește cu el, precum și de celelalte persoane, organe, instituții sau autorități prevăzute la art. 111 Codul Civil (procurori, instituții de ocrotire, alte persoane, etc). Pentru ambele măsuri, instanța va numi un tutore. Potrivit art. 170 alin. 2 Cod Civil, „în lipsa unui tutore desemnat, instanța de tutelă numește cu prioritate în această calitate, dacă nu se opun motive întemeiate, soțul, părintele, o rudă sau un afin, un prieten sau o persoană care locuiește cu cel ocrotit dacă aceasta din urmă are legături strânse și stabile cu ocrotitul, în stare să îndeplinească această sarcină, ținând seama, după caz, de legăturile de afecțiune, de relațiile personale, de condițiile materiale, de garanțiile morale pe care le prezintă cel chemat să fie numit tutore, precum și de apropierea domiciliilor sau reședințelor”.
6. Relația dintre tutore și cel ocrotit
Relațiile dintre tutore și persoana ocrotită trebuie să fie bazată pe respect, cooperare și să aibă în vedere interesul persoanei ocrotite. Tutorele trebuie să respecte demnitatea și viața privată a persoanei ocrotite. Art. 174 alin. (7) Cod Civil prevede că tutorele nu are dreptul nu are dreptul să împiedice corespondența, relațiile sociale sau alegerea profesiei persoanei ocrotite. Dacă există neînțelegeri, acestea se vor soluționa de către instanța de tutelă, cu ascultarea persoanei ocrotite.
Căsătoria dintre tutore și persoana ocrotită este interzisă (art. 275 Cod Civil). Tutorele va răspunde pentru fapta celui ocrotit, pe tărâmul răspunderii civile delictuale pentru fapta altuia. Astfel, art. 1372 alin. (1) Cod Civil precizează că cel care este obligat să supravegheze o persoană care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială răspunde de prejudiciul cauzat altuia de către aceste din urmă persoane.
7. Obligațiile tutorelui
Cu privire la ocrotirea persoanei fizice, tutorele are o serie de obligații. Art. 174 Cod Civil prevede, printre altele, următoarele obligații:
a) Obligația de a-l îngriji pe cel ocrotit spre a-i grăbi vindecarea, a-i restaura autonomia, a-i îmbunătăți condițiile de viață și a-i asigura bunăstarea morală și materială, luând în considerare starea lui, abilitățile sale, gradul de incapacitate al acestuia, dar și celelalte circumstanțe în care se găsește;
b) Obligația de a lua în considerare, cu prioritate, voința, preferințele și nevoile persoanei ocrotite, de a-i acorda acesteia sprijinul necesar în formarea și exprimarea voinței sale și de a o încuraja să își exercite drepturile și să își îndeplinească singură obligațiile;
c) Obligația de a coopera cu persoana ocrotită și de a-i respecta viața privată și demnitatea;
d) Obligația de a lua toate măsurile necesare pentru protejarea și realizarea drepturilor persoanei ocrotite;
e) Obligația de a coopera cu persoanele fizice și persoanele juridice cu îndatoriri în îngrijirea persoanei ocrotite;
f) Obligația de a menține, în măsura posibilului, o relație personală cu persoana ocrotită;
g) În cazurile prevăzute de lege, obligația de a întreprinde demersurile necesare pentru întocmirea rapoartelor de evaluare medicală și psihologică a persoanei ocrotite și sesizarea instanței de tutelă.
Image by Freepik
