Nedemnitatea succesorală reprezintă decăderea moștenitorului, legal sau testamentar, din dreptul de a culege o moștenire determinată, inclusiv din dreptul de a culege rezerva la care ar fi fost îndrituit din această moștenire, deoarece s-a făcut vinovat de o faptă gravă față de cel care lasă moștenirea sau față de un succesibil al acestuia.
Principalul efect al nedemnității succesorale este că titlul de moștenitor al nedemnului se desființează din momentul deschiderii moștenirii, indiferent de momentul săvârșirii faptei care atrage nedemnitatea. Prin urmare, hotărârea instanței judecătorești civile, prin care se constată nedemnitatea succesorală, operează cu titlu retroactiv, având un caracter declarativ.
Nedemnitatea succesorală produce efecte de drept sau în temeiul hotărârii judecătorești de constatare/declarare a nedemnității față de nedemn și față de terți. Nedemnul este înlăturat atât de la moștenirea legală, cât și de la moștenirea testamentară.
Nedemnitatea produce efecte numai în ceea ce privește drepturile succesorale, iar nu și în privința altor drepturi ale nedemnului care nu-și au ca temei de dobândire moștenirea. De exemplu, soția condamnată prin hotărâre judecătorească definitivă pentru infracțiunea de omor comisă împotriva soțului său este exclusă de la moștenirea defunctului său soț, a cărui viață a suprimat-o, dar, în baza raporturilor de familie, are dreptul asupra cotei-părți din bunurile dobândite în timpul căsătoriei cu defunctul. Prin nedemnitatea succesorală, nu sunt afectate nici drepturile asupra bunurilor proprii ale soțului supraviețuitor nedemn.
Te-ar putea interesa și:
Vom analiza în continuare:
- Efectele nedemnității succesorale față de nedemn;
- Efectele nedemnității succesorale față de descendenții nedemnului;
- Efectele nedemnității succesorale față de terți.
- Înlăturarea efectelor nedemnității succesorale.
Efectele nedemnității succesorale față de nedemn
Primul efect: Nedemnul nu va putea reclama partea sa de moștenire
Nedemnul nu va putea reclama partea de moștenire ce i s-ar fi cuvenit ca moștenitor, nici măcar rezerva succesorală pe care ar fi primit-o ca moștenitor legal rezervatar. Partea sa va fi culeasă de comoștenitori, moștenitori subsecvenți, legatari sau donatari în cazul în care nedemnul era un moștenitor rezervatar, a cărui prezență ar fi determinat reducțiunea liberalităților excesive făcute de cel care lasă moștenirea.
Al doilea efect: Nedemnul va fi obligat să restituie bunurile moștenirii
Nedemnul va fi obligat să restituie bunurile moștenirii persoanelor îndreptățite, dacă a intrat în posesia lor înainte de constatarea nedemnității succesorale.
Restituirea se face:
- În principiu, în natură;
- Prin excepție, prin echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă. (art. 1641-1643 Cod Civil).
Deosebim mai multe situații:
- În cazul pieirii totale sau înstrăinării bunului supus restituirii, nedemnul este ținut să plătească valoarea cea mai mare a bunului, fie cea de la momentul primirii sale, fie cea de la moment pieirii ori al înstrăinării (art. 1641C.Civ.);
- În cazul pieirii fortuite a bunului supus restituirii, nedemnul este liberat de obligația de restituire, dacă dovedește că bunul ar fi pierit și în cazul, în care, la data pieirii, ar fi fost deja predat celui îndreptățit (art. 1642 C.Civ.);
- În cazul în care bunul supus restituirii a suferit o pierdere parțială, nedemnul este ținut să-l îndemnizeze pe cel îndreptățit, cu excepția cazului în care pierderea rezultă din folosința normală a bunului sau dintr-o împrejurare neimputabilă nedemnului (art. 1643 C.Civ.).
Posesia exercitată de nedemn asupra bunurilor moștenirii este considerată posesie de rea-credință [art. 960 alin.(2) Cod Civil], nedemnul fiind de drept pus în întârziere de la data intrării în folosința bunurilor succesorale (data deschiderii succesiunii). Prin urmare, nedemnul va fi obligat să restituie (art. 1645 și art. 1478 Cod Civil):
- Fructele naturale, industriale și civile (dobândite sau pe care putea să le dobândească), după compensarea cheltuielilor angajate cu producerea lor, și să plătească o indemnizație pentru folosința pe care bunul i-ar fi putut-o procura adevaratului moștenitor;
- Sumele de bani încasate de la debitorii moștenirii și dobânzile aferente (care curg din ziua încasării de către nedemn).
Nedemnitatea succesorală – Al treilea efect: Nedemnul are dreptul să i se înapoieze anumite sume.
Nedemnul are dreptul să i se înapoieze anumite sume, printre care:
- sumele pe care le-a plătit pentru achitarea datoriilor moștenirii;
- cheltuielile angajate pentru producerea fructelor;
- cheltuilele făcute cu bunurile supuse restituirii, potrivit regulilor aplicabile posesorului de rea-credință în materia accesiunii.
Nedemnitatea succesorală a unui moștenitor profită comoștenitorilor sau moștenitorilor subsecvenți în limitele înlăturării de la moștenire a nedemnului, dar nu poate constitui izvor de îmbogățire fără justă cauză în detrimentul posesorului de rea-credință.
Precizare: Drepturile și obligațiile nedemnului față de moștenire- care au fost considerate, până la constatarea nedemnității, stinse prin confuziune- vor produce efecte ( renasc), nedemnul fiind străin față de moștenire cu efect retroactiv (a se vedea art. 1624 și 1628 C.Civ.).
Efectele nedemnității succesorale față de descendenții nedemnului
- Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, descendenții nedemnului pot să vină la moștenirea de cuius-ului prin reprezentarea nedemnului.
- Atunci când nu sunt îndeplinite condițiile reprezentații succesorale, desecendenții nedemnului pot veni la moștenire în nume propriu, nedemnitatea ascendentului lor conferindu-le vocație concretă la moștenirea de cuius-ului.
- Nedemnitatea unui ascendent poate crea pentru copiii acestuia, care au fost concepuți înainte de deschiderea moștenirii de la care nedemnul a fost exclus, obligația de a raporta la moștenirea nedemnului bunurile pe care le-au moștenit prin reprezentarea nedemnului, dacă vin la moștenirea acestuia din urmă în concurs cu alți copii ai săi concepuți după deschiderea moștenirii de la care a fost înlăturat nedemnul (art. 969 C.Civ.).
Nedemnitatea succesorală. Efectele nedemnității față de terți
Se întâmplă ca nedemnul, în perioada dintre deschiderea moștenirii și constatarea nedemnității, să fi încheiat acte juridice cu terțe persoane referitoare la bunurile moștenirii.
Precizări:
Vom avea în vedere următoarele posibile acte încheiate de nedemn cu terții:
- Actele de conservare– acele acte juridice civile prin care se urmărește preîntâmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil.
- Actele de administrare– acele acte juridice civile prin care se urmărește să se realizeze o normală punere în valoare a unui bun sau a unui patrimoniu.
- Actele de dispoziție– acele acte juridice civile care are ca rezultat ieșirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea cu sarcini reale a unui bun.
Terții pot fi de două tipuri:
- terții de bună- credință- terții care au crezut în valabilitatea titlului de moștenitor al nedemnului;
- terții de rea-credință- terții care au avut cunoștință de faptele săvârșite de nedemn.
Regula: Actele încheiate de nedemn vor fi desființate cu efect retroactiv, însă doar față de terții de rea-credință, nu și față de terții de bună-credință, care au crezut în valabilitatea titlului de moștenitor al nedemnului. De asemenea, se desființează toate actele de dispoziție cu titlu gratuit.
Excepție: Unele acte încheiate de nedemn vor fi menținute:
Consecințe:
- Dacă actul juridic este menținut, nedemnul, în calitatea de posesor de rea-credință, va fi obligat să plătească despăgubiri adevăraților moștenitori.
- Dacă actul juridic este desființat cu efect retroactiv, nedemnul va putea fi acționat de către terț pentru evicțiune.
Nedemnitatea succesorală. Înlăturarea efectelor nedemnității succesorale
Regula: Efectele nedemnității de drept sau judiciare pot fi înlăturate, de către cel care lasă moștenirea:
- expres;
- prin testament;
- printr-un act autentic notarial [art. 961 alin.(1) C.Civ.].
Înlăturarea efectelor nedemnității constituie un act strict personal și unilateral, aparținând, în exclusivitate, celui care lasă moștenirea.
Înlăturarea efectelor nedemnității presupune îndeplinirea următoarelor condiții de formă:
- ad validitatem, trebuie să îmbrace forma solemnă a testamentului sau a actului autentic notarial;
- iertarea trebuie să se realizeze printr-o declarație expresă.
Excepție: Efectele nedemnității nu pot fi înlăturate prin:
- reabilitarea nedemnului- cauză generală de încetare a consecințelor juridice (decăderi, interdicții, incapacități) ce decurg dintr-o condamnare, dând posibilitate foștilor condamnați să se integreze și pe plan juridic în societate.
- amnistie postcondamnatorie- amnistia care intervine după condamnarea definitivă;
- grațiere- un act de clemenţă sau de renunţare din partea statului la dreptul său de a impune executarea pedepsei, având ca efect faptul că cel condamnat este iertat de executarea pedepsei, total sau parţial sau pedeapsa i se comută într-una mai uşoară.
- prescripția executării pedepsei penale- constă în stingerea dreptului statului de a pretinde şi impune, prin constrângere, executarea pedepsei aplicate şi a obligaţiei condamnatului de a executa pedeapsa ce i-a fost aplicată.
Autor Diana Tarus
Surse bibliografice:
- Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, Curs de Drept Civil. Partea Generală, ediția a II-a revizuită și adăugită, editura Hamangiu, 2012;
- Gabriel Boroi, Mona-Maria Pivniceru, Carla Alexandra Anghelescu, Bogdan Nazat, Ioana Nicolae,Tudor-Vlad Rădulescu, Fișe de Drept Civil, ediția a 3-a, editura Hamangiu, 2018.
- Francisc Deak, Romeo Popescu, Tratat de Drept Succesoral. Moștenirea legală, ediția a IV-a, editura Universul Juridic, 2019, București.
- legeaz.net.
