Legal, Privacy & Tech Blog.

monitorizare

Probleme actuale: monitorizarea corespondenței și a comunicațiilor telefonice. Viziunea CEDO.

Prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE au început să își găsească aplicabilitate în societatea actuală. Atare prevederi erau necesare pentru a se asigura o cât mai bună protecție a informațiilor privind persoanele fizice, inclusiv prin aplicarea de sancțiuni în caz de constatare a încălcării lor.

Monitorizarea corespondenței și a comunicațiilor telefonice

În legislația din România, una dintre măsurile care se poate dispune asupra comunicațiilor telefonice ale unei persoane este măsura supravegherii tehnice. Această măsură este reglementată de art. 139 din Codul penal român. Măsura se dispune, conform alin. (1) de către judecătorul de drepturi și libertăți. Pentru a se dispune măsura supravegherii tehnice, legiuitorul mai prevede și îndeplinirea cumulativă a unor condiții. Structura măsurii supravegherii tehnice este următoarea:

  • Existența unei suspiciuni care trebuie să fie ,,rezonabilă”, în ceea ce privește pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni ;
  • Infracțiunile pentru care se dispune supravegherea tehnică sunt cele contra securității naționale prevăzute de Codul penal al României și de legile speciale, dar și infracțiunile de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală. De asemenea, supravegherea tehnică se dispune și în cazul infracțiunilor de corupție, infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracțiunilor care se săvârșesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare (a se vedea Codul penal al României, art. 139, alin. (2) ) ;
  • Măsura supravegherii tehnice trebuie să fie proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale în raport de particularitățile cauzei, importanța informațiilor ori a probelor ce urmează să fie obținute sau gravitatea infracțiunii ;
  • Probele nu ar putea să fie obținute în alt mod sau obținerea lor ar presupune dificultăți pe care Codul penal român le califică drept ,,dificultăți deosebite”, ce ar duce la prejudicierea anchetei sau atunci când există un pericol pentru siguranța persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

 

 

Înregistrările realizate în condițiile supravegherii tehnice constituie mijloace de probe în situația în care privesc propriile convorbiri purtate cu terții. Cu privire la alte înregistrări, ele pot să constituie mijloace de probe numai în situația în care nu sunt interzise de lege.

Un element important în dispunerea măsurii de supraveghere tehnică îl reprezintă situația raporturilor dintre avocat și partea pe care acesta o asistă. În acest sens:

  • Raportul dintre avocat și partea pe care o asistă sau reprezintă nu poate să facă obiectul supravegherii tehnice.

Cu toate acestea, legea prevede și derogări. Derogările sunt aplicabile:

  • Numai dacă există date că avocatul săvârșește sau pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute în structura supravegherii tehnice.

În completare, dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activitățile de supraveghere tehnică au vizat și raporturile dintre avocat și suspectul sau inculpatul pe care acesta îl apără, probele obținute nu pot fi folosite în cadrul procesului penal, urmând a fi șterse, de îndată, de către procuror (a se vedea art. 139, alin. (4) din Codul penal al României).

Monitorizarea în viziunea Curții Europene a Drepturilor Omului

În viziunea Curții Europene a Drepturilor Omului, în cauza Klass contra Germaniei, s-a constatat că nu s-a produs nicio încălcare a dreptului la viață privată și de familie, în mod implicit asupra monitorizării corespondeneți și a comunicațiilor telefonice. În cauza Klass contra Germaniei, reclamanții sunt reprezentați de cinci avocați germani. Obiectul cererii a vizat legislația din Germania, care permitea autorităților să monitorizeze corespondența și comunicațiilor telefonice ale avocaților, fără obligația de informare a acestora din urmă despre măsurile luate. Articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede:

  • Dreptul la respectarea vieții private și de familie;
  • Dreptul la respectarea domiciliului;
  • Dreptul la respectarea corespondenței.
  • Interzicerea amestecului autorităților publice în exercitarea dreptului la viață privată și de familie.

Derogarea se face numai în situația în care:

  • Amestecul autorităților publice în exercitarea dreptului este prevăzut de lege;
  • Amestecul constituie o măsură necesară (într-o societate democratică) pentru subdomenii precum: securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii, prevenirea faptelor de natură penală, protecția sănătății, protecția drepturilor și a libertăților altor persoane (a se vedea Convenția Europeană a Dreptuilor Omului, platformă online echr.coe.int).

 

Te-ar putea interesa și:

 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat că nu s-a produs nicio încălcare a articolului prevăzut anterior (art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului), menționând ca fiind justificată ca legiuitorul german să considere ingerința rezultată din legislația contestată. Motivul a fost reprezentat de necesitatea într-o societate democratică, în interesul securității naționale și pentru prevenirea dezastrelor sau faptelor penale (a se vedea în acest sens echr.coe.int).

Argumentul Curții Europene a Drepturilor Omului în sensul lipsei încălcării prevederilor art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului s-a conturat astfel:

  • Competențele de supraveghere în secret a cetățenilor, deși sunt proprii unui ,,stat polițienesc”, sunt ,,tolerabile”, în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului (CoEDO) numai pentru protejarea instituțiilor democratice;
  • Faptul că societățile democratice se confruntă cu amenințări de spionaj și terorism permite luarea unor asemenea măsuri – măsura de monitorizare asupra convorbirilor telefonice sau a corespondenței reprezentând o modalitate de contracarare a unor acțiuni de amenințări de spionaj și terorism;
  • Existența unei legislații (precum cea germană) care acordă competență de supraveghere în secret a corespondenței, comunicărilor prin poșă sau telecomunicațiilor reprezintă o măsură necesară într-o societate democratică, în interesul securității naționale și/sau pentru prevenirea dezordinii ori a faptelor penale a se vedea în acest sens echr.coe.int).

KIT GDPR Premium

 

Te-ar putea interesa și:


Ti-a placut articolul? Arată-le și celorlalți!

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Recomandăm

Cel mai vândut produs

Cărți recomandate

Abonează-te!

E gratuit! Primește articolele noastre direct pe mail. Te poți dezabona oricând.

Prin abonare declari că ai peste 16 ani, că ai citit și că ești de acord cu Politica de confidențialitate LegalUp (https://legalup.ro/confidentialitate/)

Recomandăm...

Cursuri online

Investește în tine!

Shop

KIT-uri GDPR și e-commerce, e-book-uri și alte produse digitale pentru siguranța online a afacerii tale

Recente

Mai multe articole

Ultimele articole

Law & Tech

© 2020 Toate drepturile rezervate

Made with ❤ by LegalUp.ro

fii informat!

Primeste articolele noastre direct pe mail!

Aboneaza-te acum

 

Prin abonare declari că ai peste 16 ani, că ai citit și că ești de acord cu Politica de confidențialitate LegalUp (https://legalup.ro/confidentialitate/)