Măsurile preventive în procesul penal pe înțelesul tuturor

Măsurile preventive sunt măsuri procesuale cu caracter de constrângere, ce au rolul de a restricționa libertatea celor asupra cărora există suspiciunea că au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.

Măsurile preventive sunt:

• reținerea;
• controlul judiciar;
• controlul judiciar pe cauțiune;
• arestul la domiciliu;
• arestarea preventivă.

Ele pot fi grupate în două categorii:

• măsuri preventive privative de libertate- reținerea, arestul la domiciliu, arestarea preventivă;
• măsuri preventive restrictive de libertate- controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune.

Condițiile ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru dispunerea măsurilor preventive:

1. există probe sau indicii temeinice că suspectul/inculpatul a săvârșit o infracțiune;
2. să existe suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune;
3. sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni;
4. nu există nicio cauză care să împiedice punerea în mișcare a acțiunii penale sau exercitarea ei, prevăzute la art. 16 CPP;
5. măsura preventivă să fie proporțională cu gravitatea infracțiunii reținute în sarcina suspectului/inculpatului și necesară pentru realizarea scopului urmărit;
6. O condiție specială reprezintă audierea suspectului sau inculpatului înainte de momentul luării măsurii preventive.

Măsurile preventive pot fi luate:

• față de persoana fizică;
• față de persoana juridică.

Cu toate acestea, măsurile preventive se dispun numai față de suspect și față de inculpat. Aplicarea măsurilor preventive asupra celorlalte părți sau subiecți procesuali principali nu este posibilă.

Măsurile preventive se pot dispune numai după declanșarea procesului penal. Ele pot fi aplicate pe tot parcursul procesului penal, până la momentul la care hotărârea rămâne definitivă.

Te-ar putea interesa și:

• Procesul penal pe înțelesul tuturor conform legislației române
• Probele în procesul penal. Cum sunt apreciate pentru aflarea adevărului?
• Accesul ilegal la un sistem informatic prin Team Viewer. Condamnare penală.

1.Reținerea

1. Față de cine poate fi luată: poate fi luată față de suspect sau inculpat;
2. Organele judiciare competente: poate fi dispusă de procuror și de organul de cercetare penală;
3. Faza procesuală: se poate dispune numai pe parcursul urmăririi penale;
4. Durata măsurii reținerii:

• se poate dispune pe o perioadă de cel mult 24 de ore.
• Durata măsurii reținerii nu poate fi prelungită;
• Termenul de 24 de ore se calculează pe unități pline de timp: ora sau ziua de la care începe și cea la care se sfârșește termenul intră în durata acestuia (art. 271 CPP);

În durata reținerii, nu se include:

• timpul strict necesar conducerii suspectului sau inculpatului la sediul organului judiciar conform legii;
• perioada cât suspectul sau inculpatul s-a aflat sub puterea unui mandat de aducere emis, dacă acesta a fost adus în fața organului de cercetare penală sau a procurorului pentru a fi audiat, în baza unui asemenea mandat.

Actul: prin ordonanță motivată, care trebuie să cuprindă motivele și ziua, ora la care începe și se termină). Un exemplar al ordonanței motivate se înmânează suspectului/inculpatului.

KIT GDPR Premium

2.Controlul judiciar

1. Față de cine poate fi luat: față de inculpat;
2. Faza procesuală și organele judiciare competente:

• În cursul urmăririi penale– de către procuror; judecătorul de drepturi și libertăți;
• În procedura de cameră preliminară- de către judecătorul de cameră preliminară;
• În cursul judecății- de către instanța de judecată [art. 211 alin. (1) și (2) CPP].

3. Durata măsurii controlului judiciar:

• În cursul urmăririi penale:
• pe o durată de cel mult 60 zile;
• poate fi prelungită de procuror;
• fiecare prelungire nu poate depăși 60 zile;
• nu poate să depășească:
• 1 an- dacă pedeapsa prevăzută de lege este amenda sau închisoarea de cel mult 5 ani;
• 2 ani- dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață sau închisoarea mai mare de 5 ani.
• În procedura de cameră preliminară- pe o durată ce nu poate depăși 60 zile;
• În cursul judecății în primă instanță- nu poate depăși un termen rezonabil și, în toate cazurile, nu poate depăși 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.

4. Conținutul controlului judiciar: 215 CPP;
5. Actul:

• În cursul urmăririi penale– procurorul poate dispune luarea măsurii controlului juridiciar prin ordonanță motivată, care se comunică inculpatului;
• În procedura camerei preliminare- judecătorul de cameră preliminară dispune luarea măsurii controlului judiciar în camera de consiliu, prin încheiere motivată;
• În cursul judecății- instanța de judecată dispune luarea măsurii controlului judiciar prin încheiere motivată, pronunțată în ședință publică.

3. Controlul judiciar pe cauțiune

1. Față de cine poate fi luat: față de inculpat;
2. Faza procesuală și organele judiciare competente:

• În cursul urmăririi penale– de către procuror; judecătorul de drepturi și libertăți;
• În procedura de cameră preliminară- de către judecătorul de cameră preliminară;
• În cursul judecății- de către instanța de judecată [art. 211 alin. (1) și (2) CPP].

3. Cauțiunea: reprezintă o sumă de bani depusă de inculpat la dispoziția organelor judiciare, care garantează respectarea obligațiilor pe care organul judiciar le impune inculpatului pe parcursului participării la procesul penal.
4. Consemnarea cauțiunii:

• Se face pe numele inculpatului:
• fie prin depunerea unei sume de bani determinate la dispoziția organului judiciar;
• fie prin constituirea unei garanții reale, mobiliare și imobiliare, în limita unei sume de bani determinate, în favoarea aceluiași organ judiciar;
• garantează:
• participarea inculpatului la procesul penal;
• respectarea de către acesta a obligațiilor impuse de către organul judiciar;
• poate garanta și plata despăgubirilor acordate pentru repararea prejudiciului, a cheltuielilor judiciare și a amenzii.

5. Cuantumul cauțiunii:

• este de cel puțin 1000 de lei;
• se determină în raport cu garantarea acuzației aduse inculpatului, situația materială a acestuia și obligațiile sale legale.

6. Actul:

• În cursul urmăririi penale– procurorul poate dispune luarea măsurii controlului juridiciar prin ordonanță motivată, care se comunică inculpatului;
• În procedura camerei preliminare- judecătorul de cameră preliminară dispune luarea măsurii controlului judiciar în camera de consiliu, prin încheiere motivată;
• În cursul judecății- instanța de judecată dispune luarea măsurii controlului judiciar prin încheiere motivată, pronunțată în ședință publică.

4. Arestul la domiciliu

Arestul la domiciliu

1. Față de cine poate fi luat: față de inculpat;
2. Faza procesuală și organele judiciare competente:

• În cursul urmăritorii penale– de judecătorul de drepturi și libertăți;
• În procedura de cameră preliminară- de judecătorul de cameră preliminară:
• În cursul judecății- de către instanța de judecată.

3. Durata măsurii arestului la domiciliu:

• poate fi luat pe o durată de cel mult 30 zile;
• se poate prelungi numai în caz de necesitate, dacă au apărut temeiuri noi sau se mențin temeiurile ce au determinat luarea măsurii;
• fiecare prelungire nu poate depăși 30 zile;
• în cursul urmăririi penale, durata maximă a arestului la domiciliu este de 180 de zile [art. 222 alin. (9) CPP].

4. Actul:

• În cursul urmăririi penale– în camera de consiliu, prin încheiere motivată;
• În procedura camerei preliminare- în camera de consiliu, prin încheiere motivată;
• În cursul judecății- în ședință publică, prin încheiere motivată.

5. Arestarea preventivă

1. Față de cine poate fi luat: față de inculpat;
2. Faza procesuală și organele judiciare competente:

• În cursul urmăririi penale– de judecătorul de drepturi și libertăți;
• În procedura camerei preliminare- de judecătorul de cameră preliminară;
• În cursul judecății- de instanța de judecată.

3. Durata măsurii arestării preventive:

• În cursul urmăririi penale– durata maximă de 30 zile; durata reținerii nu se deduce din durata arestării preventive; durata totală a arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale nu poate depăși un termen rezonabil și nu poate fi mai mare de 180 zile [art. 236 alin. (4) CPP și art. 23 alin. (5) din Constituția României].
• În procedura camerei preliminare- pentru o perioadă de cel mult 30 zile;
• În cursul judecății- pentru o perioadă de cel mult 30 zile;
• în cursul judecății în prima instanță:
• nu poate depăși un termen rezonabil;
• nu poate fi mai mare de jumătate din maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea care face obiectul sesizării;
• nu poate depăși însă 5 ani, în primă instanță, în toate cazurile.

4. Actul:

• În cursul urmăririi penale– în camera de consiliu, prin încheiere motivată;
• În procedura camerei preliminare- în camera de consiliu, prin încheiere motivată;
• În cursul judecății- în ședință publică, prin încheiere motivată.

5. Executarea arestării preventive

• Arestarea preventivă se execută numai în baza mandatul de arestare preventivă;
• Mandatul de arestare este singurul temei al executării preventive.

Autor Diana Tarus

Surse bibliografice:

1. Carmen-Silvia Paraschiv, Fișe de procedură penală pentru admiterea în magistratură și avocatură, ediția a IV-a, revizuită și adăugită, editura Hamangiu, 2019;
2. Mihail Udroiu, Procedura Penală. Partea Generală, ediția a 6-a, editura C.H. Beck, 2019.