Libertatea de exprimare în mediul online în România





Libertatea de exprimare pe internet.

Este legal să postăm acest articol? Scrie undeva dacă putem sau nu putem să scriem pe internet? Putem scrie ce vrem noi pe internet sau nu, unde scrie și de ce? Și ce putem posta atunci? Ce implicații sau consecințe are existența acestei libertăți?

Ce este libertatea  de exprimare?

Constituția României, Declarația Universală a Drepturilor Omului și Convenția Europeană a Drepturilor Omului stabilesc că libertatea de exprimare este posibilitatea unuia de a-și exprima gândurile, opiniile sau credințele în orice mod (prin viu grai, în scris, prin imagini sau orice alte mijloace) fără existența unor consecințe. Astfel, oricine poate posta aproape orice pe internet, oricine poate scrie un articol și să îl publice pentru a fi citit, în temeiul art. 30 din Constituția României, al art. 19 al Declarației Universale a Drepturilor Omului și art. 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Putem exprima chiar orice pe internet?

Răspunsul este nu și este normal să fie așa, intrucât dacă am putea să exprimăm orice, am ajunge la situația în care nu ar exista nicio barieră care să poată opri pe cineva să păteze numele oricărei persoane, să perturbe ordinea publică, să instige la violență, la ură rasială sau religioasă, la război sau să manifeste obscenitate, iar acest lucru este nepermis. Este nepermis, pentru că s-ar încălca ocrotirea vieții intime (art. 26 Constituția României), unitatea poporului și egalitatea între cetățeni (art. 4) și altele, aducându-se, astfel, un grav dezechilibru în stat și un grad crescut de instabilitate statală și neîncredere între cetățeni.

 De exemplu, este foarte relevant cazul recent al site-ului stiridemoment.ro care a publicat un șir de știri false de natură să inducă populația în eroare cu privire la starea de fapt a stării de urgență dată de pandemia generată de virusul COVID-19. Pe scurt site-ul stiridemoment.ro a publicat la data de 15 martie o știre prin care afirma, fără temei, că se vor închide o serie de hipermarketuri (Kaufland, Auchan, Metro, Carrefour și Lidl) și a mai publicat o știre la data de 17 martie cu titlul ,,Guvernul pregătește în secret o mega-operațiune de aducere în țară a unor români din mai multe țări’’, nefiind indicată nicio sursă oficială, iar demersurile autorităților statului român pentru aducerea în țară a cetățenilor români aflați pe teritoriile altor state au fost transparente și comunicate în timp real pe canale oficiale de informare. Mai târziu, pe 18 martie informațiile prezentate au fost infirmate în mod oficial de reprezentanții companiilor în cauză, prin comunicatul dat publicității de Asociația Marilor Rețele Comerciale. Astfel, Grupul de Comunicare Strategică a cerut Ministerului Afacerilor Interne dezactivarea site-ului. Site-ul a fost dezactivat, întrucât știrile de natură să creeze o stare de neliniște în rândul cetățenilor și un sentiment de neîncredere în Guvern.

Care este forța libertății de exprimare? Ce consecințe poate avea?

Libertatea de exprimare are un profund caracter social, iar implicațiile pe care le care aceasta sunt în primul rând sociale. Trebuie subliniat că prin extinderea rețelelor de socializare prin creșterea numărului utilizatorilor puterea cuvântului unei persoane a crescut foarte mult, astfel un mesaj poate fi recepționat de un număr mare de utilizatori, iar acest lucru permite transmiterea în masă a unei idei sau a unui mesaj. Această putere trebuie tratată cu mare grijă, deoarece poate genera, de asemenea, un fenomen ale cărui amploare și consecințe nu pot fi prevăzute sau controlate. Un exemplu foarte bun sunt protestele din Chile din 2019 în care social media a avut un rol important pentru strangerea oamenilor în cadrul manifestărilor dintre care unele s-au finalizat cu grave vandalizări și distrugeri.

Acest lucru nu înseamnă că libertatea de exprimare în mediul online nu are și consecințe mai mult decât pozitive. O altă față a puterii acesteia este abilitate de a aduna, grupa oamenii în comunități pentru a se putea exprima și ajuta reciproc. De multe ori oamenii  atrag atenția asupra celor mai variate cauze sociale, caritabile sau chiar dezastre naturale, afișând în același timp și suport pentru acestea prin strangeri de fonduri și acțiuni umanitare prin intermediul rețelelor de socializare. Australiei i-au fost donate 180 de milioane de dolari americani pentru ameliorarea daunelor date de incendiile din decembrie 2019, astfel se poate observa că puterea cea mai mare a rețelelor de socializare este aceea de a răspândi un mesaj și de a mobiliza un număr mare de oameni.




Trebuie limitată libertatea de exprimare?

Răspunsul este da. Având în vedere puterea și consecințele pe care le poate avea libertatea de exprimare în spațiul online, aceasta trebuie limitată, iar încălcarea limitelor trebuie să atragă consecințe care să fie atât de natură civilă, cât și de natură penală. Astfel, apare întrebarea cum ne putem da seama dacă o simplă postare încalcă sau nu aceste limitări sau drepturile altora. Răspunsul este simplu, analizând efectul pe care o postare îl va putea avea față de mediul înconjurător.

De exemplu în cazul Elonis c. Statele Unite ale Americii, pârâtul Anthony Elonis a fost trimis în judecată și condamnat la 44 de luni de închisoare pentru infracțiunea de amenințare față de fosta lui soție la scurt timp după divorț. “There’s one way to love you, a thousand ways to kill you’’( este un singur mod de a te iubi, o mie altele de a te ucide) au fost printre cuvintele care au stat la baza amenințării de pe contul acestuia de Facebook. Acesta s-a apărat spunând că intenția lui nu a fost niciodată de a amenința pe cineva, ci doar ca este terapeutic pentru el. Instanța a luat însă în calcul efectul produs de postarea lui Elonis și anume teama veridică pe care a simțit-o față de viața ei.

În consecință, în ceea ce privește libertate de exprimare, balanța înclină către efectul produs de către o postare și nu către intenția avută.

Exercitarea liberei exprimări trebuie să fie făcută respectând onoarea, viața particulară și dreptul la imagine al persoanei( art. 30 alin. (6) Constituția României). Este relevant, astfel, cazul Alexandru S. care a postat o fotografie pe contul său de Facebook cu un polițist aflat în timpul serviciului alături de o serie de jigniri aduse la adresa acestuia. Polițistul a făcut o cerere de chemare în judecată adresată lui Alexandru S. și a obținut condamnarea acestuia de către Judecătoria Întorsura Buzăului la plata de daune morale în valoare de 15.000 de lei pentru prejudiciul adus imaginii sale.

Curiozități

  • Multe platformele de social media au început să adopte politici din ce în ce mai stricte în vederea eliminarii conținutului obscen sau pornografic. Un exemplu edificator pentru acest punct este reprezentat de măsurile pe YouTube le ia împotriva conținutului de acest gen, interzicându-l și eliminând-l de pe platformă. Există astfel nenumarate cazuri de canale care au fost închise pe motivul că aveau un conținut neadecvat față de politica YouTube.
  • Coreea de Nord a interzis accesul populației la Facebook, temându-se de influențele occidentale. În cadrul acesteia funcționează o rețea de intranet, iar numai un număr limitat de studenţi şi profesori universitari de la Universitatea de Ştiinţe şi Tehnologie de la Pyongyang au acces la internet, însă doar de la un laborator specializat și cu obligația de a întocmi raporturi către Serviciile Secrete.
  • Iranul a blocat apoi a deblocat accesul la Facebook, Twitter şi YouTube începând din 2009, ca urmare a tensiunilor generate de alegerile prezidenţiale discutabile, întrucât liderii politici apelează la rețelele de social media.
  • În China Facebook poate fi accesat dintr-un singur loc, stabilit în 2013 (o zonă de comerţ liber de 17 de kilometri pătraţi în Shanghai şi doar pentru a-i face investitorii străini să se simtă ca acasă).
  • În Cuba singurul mod legal de a putea naviga în mediul online este prin intermediul cafenelelor cu acces la internet, însa costul pentru o oră de internet este extrem de ridicat( 6 USD), în condițiile în care salariul minim este de 20 USD.

Prin urmare, exprimarea online este doar o formă a acestei libertăți ce s-a exprimat încă de pe vremea vechilor greci și va suporta noi limitări și noi reglementări în funcție de evoluția sa dată de progresul tehnic al mijloacelor de comunicare.

 

Autor Theodor Tănase




Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!