Legea nr 27/2020 privind limba semnelor române. În cadrul prezentul articol vom expune prevederile esențiale, prin raportare la cadrul normativ, dar și la implicațiile acestora la nivel practic. De asemenea, vom realiza analiza terminologiei de specialitate, precum egalitatea de șanse pentru ocuparea forței de muncă, comunitatea surdă, persoane surde și/sau hipoacuzice, accesibilitate, și a celorlalte dispoziții.
Legea nr. 27/2020. Prevederi esențiale instituite și lămurirea terminologiei de specialitate în materie de limbaj al semnelor
Conform art. 1 din Legea nr 27/2020 privind limba semnelor române, prin intermediul prezentei legi se recunoaște limba semnelor române, care va purta în continuare denumirea de LSR, fiind limba maternă specifică persoanelor surde și/sau hipoacuzice.
Pentru a realiza analiza terminologiei de specialitate, vom avea în vedere prevederile art. 2, astfel:
- persoane surde și/sau hipoacuzice — persoane cu deficiențe de auz, lipsite total sau parțial de auz, care pentru a comunica utilizează LSR și un sistem de comunicare bilingv;
- comunitatea surdă — comunitate culturală și lingvistică la care își declară apartenența persoanele surde și/sau hipoacuzice, care se identifică prin folosirea LSR, ca limbă maternă, pentru a comunica;
- accesibilitate — accesul neîngrădit al persoanelor surde și/sau hipoacuzice la informații și servicii publice, precum asistență medicală, ocuparea forței de muncă, asistență socială sau orice alte servicii publice, prin intermediul interpretării LSR și a subtitrării;
- egalitatea de șanse pentru ocuparea forței de muncă — LSR reprezintă o competență pentru comunicarea și furnizarea de interpreți autorizați, astfel încât persoanele surde și/sau hipoacuzice să aibă acces la locuri de muncă potrivit interesului și competenței lor;
- egalitatea de șanse pentru ocuparea forței de muncă — LSR reprezintă o competență pentru comunicarea și furnizarea de interpreți autorizați, astfel încât persoanele surde și/sau hipoacuzice să aibă acces la locuri de muncă potrivit interesului și competenței lor;
- limbă egală — LSR este un mijloc lingvistic pentru a transmite gânduri, idei, emoții, având sintaxe, morfologie; și structură proprie, îndeplinind toate caracteristicile ce definesc noțiunea de limbă;
- educație bilingvă — folosirea LSR ca limbă de predare în toate disciplinele, în combinație cu predarea citirii și scrierii limbii române;
- comunicare bilingvă — sistem sau mijloc de comunicare folosit de persoanele surde și/sau hipoacuzice care implică LSR, labiolectura, exprimare verbală și alte asemenea modalități de comunicare;
- LSR — limbă de sine stătătoare, compusă din semne manuale combinate cu gestică, mimica feței, cuvinte rostite fără sunete și cu structură, lexic și reguli gramaticale proprii, utilizată de comunitățile de surzi din România. LSR reprezintă pentru persoanele surde și/sau hipoacuzice un instrument de comunicare, un instrument de gândire, un instrument de învățare, precum și un instrument de construire a identității;
- participare egală — accesul în mod egal la viața socială, culturală, economică și politică, fiind asigurate condițiile ca persoanele surde și/sau hipoacuzice să poată participa la toate procesele de luare a deciziilor cu privire la viața lor;
- învățare pe tot parcursul vieții — accesul la educație, formare și dezvoltare profesională continuă pentru obținerea și păstrarea unui loc de muncă, în vederea asigurării unui venit care să permită existența independentă.
Ce drepturi are comunitatea persoanelor care folosesc LSR (limba semnelor române)?
În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr 27/2020, comunitatea persoanelor care folosesc LSR reprezintă o minoritate lingvistică și culturală, având următoarele drepturi:
- dreptul de a folosi, păstra, dezvolta și întreține cultura surzilor;
- dreptul de a spori și moșteni propria limbă maternă.
Ce rol revine Guvernului României în raport de drepturile persoanelor surde și/sau hipoacuzice?
Prevederile art. 4 din Legea nr 27/2020 statuează faptul că Guvernul României (în colaborare cu asociațiile și organizațiile care reprezintă drepturile persoanelor surde și/sau hipoacuzice) inițiază și susține politici publice. Aceste politici sunt realizate în scopul promovării culturale, profesionale, dar și în beneficiul persoanelor în cauză.
Când au dreptul persoanele surde și/sau hipoacuzice să folosească LSR?
Respectând prevederile legale, persoanele surde și/sau hipoacuzice au dreptul să folosească LSR în raporturile cu autoritățile și instituțiile centrale și locale, publice sau private, pentru a-și exercita drepturile cetățenești. În acest sens, autorităților și instituțiilor centrale și locale (publice sau private) le revine obligația de a pune la dispoziția persoanelor surde și/sau hipoacuzice, în mod gratuit, interpreți autorizați în LSR. Pentru a avea acces la interpret autorizat LSR, este necesară solicitarea din partea persoanelor în cauză. Totodată, accesul la interpret autorizat se poate acorda din oficiu.
Care sunt cosecințele nerespectării prevederilor legale prin raportare la legislația proprie a ministerelor și instituțiilor subordonate acestora?
Prezenta lege instituie obligația ca, în termen de 2 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, toate ministerele și instituțiile subordonate acestora să coreleze propria legislație cu prevederile acestei legi și să ia toate măsurile necesare pentru a respecta dreptul persoanelor surde și/sau hipoacuzice de a folosi LSR în relația cu instituțiile statului român.
În caz contrar, se va aplica sancțiunea contravențională a amenzii, în cuantum de la 10.000 lei la 20.000 lei.
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, prin agențiile teritoriale, verifică respectarea dispozițiilor prezentei legi și aplică sancțiunile contravenționale precizate anterior. Anual, Agenția Națională Pentru Plăți și Inspecție Socială prezintă Guvernului un raport privind măsurile întreprinse în vederea respectării prevederilor prezentei legi, de către entitățile publice și private.
Este predarea LSR (limba semnelor române), ca primă limbă, obligatorie?
Conform art. 6 din cadrul Legii nr. 27/2020 privind limba semnelor române, predarea LSR, ca primă limbă, este facultativă, de la grădiniță până la facultate, statului român revenindu-i obligația de a asigura mijloacele necesare care să răspundă în acest sens nevoilor persoanelor surde și/sau hipoacuzice și familiilor din care acestea provin.
Predarea LSR se va realiza de profesori surzi sau fără deficiențe de auz, care au urmat cursuri de formare și au obținut calificarea pentru utilizarea LSR. Acreditarea programelor de studii universitare pentru disciplina LSR, alături de autorizarea acestora, se va realiza la solicitarea instituțiilor de învățământ superior.
Care sunt garanțiile conferite de către statul român copiilor și elevilor surzi și/sau hipoacuzici?
Art. 7 din prezenta lege prevede faptul că statul român garantează și asigură copiilor și elevilor surzi și/sau hipoacuziei dreptul de a învăța, de a se instrui și de a susține examenele școlare în LSR, cu următoarele completări:
- Elevilor surzi și/sau hipoacuziei înscriși în învățământul de masă li se asigură, la cerere, dreptul de a susține examenele în limba maternă, respectiv LSR, cu condiția depunerii cererii la conducerea instituției de învățământ cu cel puțin 60 de zile înaintea susținerii examenului;
- Elevilor surzi și/sau hipoacuziei care susțin probe la limba română, în scris, indiferent de forma de învățământ, li se asigură, pentru examinare, profesori cunoscători ai LSR;
- În cadrul grădinițelor și al școlilor speciale se folosesc LSR și mijloacele și/sau sistemele de comunicare bilingvă.
În ce condiții pot persoanele surde și/sau hipoacuzice să susțină examenul în vederea obținerii carnetului de șofer?
Persoanele surde și/sau hipoacuzice au dreptul, la cerere, să fie asistate de un interpret autorizat în LSR pentru susținerea examenului în vederea obținerii carnetului de șofer, conform art. 8 din Legea nr 27/2020 privind limba semnelor române. De asemenea, aceeași situație se aplică și în cazuri punctuale care implică instanțe de anchetă și de judecată.
Legea nr. 27/2020 . Scurte concluzii
Intrarea în vigoare a Legii nr. 27/2020 privind limba semnelor române cuprinde prevederi esențiale în materia respectării drepturilor persoanelor surde și/sau hipoacuzice. De asemenea, un element important este reprezentat de faptul că sunt instituite obligații în sarcina autorităților naționale, în sensul garantării respectării drepturilor persoanelor surde și/sau hipoacuzice, dar și în sensul luării tuturor măsurilor necesare pentru respectarea acestora.
[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]