Printr-o hotărâre a Judecătoriei Buzău din 2015, doi medici au fost condamnați penal pentru ucidere din culpă și plata unor daune de 170.000 LEI. În fapt, instanța a reținut că practici precum diagnosticarea greșită, interpretarea eronată a rezultelor, neefectuare unor teste au condus către decesul pacientului.
Redăm mai jos hotărârea integrală:
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA B____
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 329
Ședința publică de la 28 Mai 2015
Completul compus din:
P_________ A______ B____
Grefier E____ F_______
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror R___ C_______ din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria B____
Pe rol fiind judecarea procesului penal pornit prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B____ nr. 519/P/2007 prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatelor I_______ C_______ (fostă M_________), fiica lui C____ și V______, născută al data de 08.12.1969 în mun. B____, studii superioare, căsătorită, un copil minor, în prezent medic al S_______ Clinic de Boli Infecțioase dr. V_____ B____ București, domiciliată în București, sector 2, Șoseaua P_________, nr. 256, ______________, ________________________ penale, CNP xxxxxxxxxxxxx, S____ R_____ , fiica lui M_____ și E____, născută la data de 31.07.1956 în orașul D______, județul B_______, studii superioare, un copil major, medic la S_______ J_______ B____, domiciliată în mun. B____, _____________________, județul B____, fără antecedente penale, CNP xxxxxxxxxxxxx, B____ M______ , fiica lui V_____ și E____, născută la data de 26.06.1947 în mun. B____, studii superioare, văduvă, medic pediatru la S_______ de Boli Cronice Smeeni, fără antecedente penale , CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în mun. B____, ______________________ 4 A, ________________________ infractiunilor prev. de art . 178 al.1,2 c.p.
Prezența și dezbaterile au avut loc în ședința din data de 07.05.2015 si consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care împreună cu prezenta încheiere fac parte din hotărârea ce se va pronunța in cauză, când la solicitarea părtilor prin apărători pentru a depune concluzii scrise, instanța a stabilit ca dată a deliberării și pronunțării, ziua de 21.05.2015, când instanța a stabilit ca dată a deliberării și pronunțării, ziua de 28.05.2015.
INSTANȚA
Deliberand asupra cau zei penale de fata , constata urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Buzau nr . 519/P/2007 au fost trimise in judecata inculpatele S____ R_____, I_______ C_______ (fostă M_________), și B____ M______, cercetate în stare de libertate, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.1,2 C.p. .
In sarcina inculpatei I_______ C_______ s-a retinut că la data de 9.07.2007, în calitate de medic specialitatea boli infecțioase la S_______ Județean B____, l-a internat pe pacientul N_____ V_____ în Secția de Boli Infecțioase și i-a stabilit un d_________ și un t________ eronate întrucât nu a efectuat un minim de investigații paraclinice obligatorii care ar fi permis stabilirea unui diagonostic corect și ar fi permis insituirea unor măsuri terapeutice adecvate, atitudinea sa neglijentă ducând ulterior la complicații grave și în final la decesul pacientului N_____ V_____ survenit pe data de 13.07.2007.
In sarcina inculpatei S____ R_____ s-a retinut că în calitate de medic de gardă la S_______ Județean B____, specialitatea endocrinolog, la datele de 7.07.2007, ora 10.00 și 8.07.2007, orele 04.00, l-a consultat la Camera de Gardă a Spitalului Județean B____ pe pacientul N_____ V_____ și i-a stabilit un d_________ și un t________ eronate întrucât nu a efectuat un minim de investigații paraclinice obligatorii care ar fi permis stabilirea unui diagonostic corect și ar fi permis insituirea unor măsuri terapeutice adecvate, atitudinea sa neglijentă ducând ulterior la complicații grave și în final la decesul pacientului N_____ V_____ survenit pe data de 13.07.2007 .
In sarcina inculpatei B____ M______ s-a retinut ca că la data de 12.07.2007, în calitate de medic specialitatea pediatrie, medic de gardă la Secția Boli Infecțioase a Spitalului Județean B____, nu a asigurat pacientului N_____ V_____ o asistență medicală corespunzătoare și în condițiile în care a constatat o stare generală mediocară a acestuia și simptomele evidente ale unui abdomen acut chirurgical nu a luat nici un fel de măsuri terapeutice, iar prin atitudinea sa neglijentă nu a întrerupt complicațiile grave ce au dus în final la decesul pacientului N_____ V_____ survenit pe data de 13.07.2007.
In cauza s-a administrat p roba cu inscrisuri, proba cu martori si proba cu expertiza medico-legala.
Analizand materialul probator administrat in cauza, respectiv : declarațiile inculpatelor S____ R_____, I_______ C_______, D_____ E____ și B____ M______,declarațiile părților civile N_____ I__ ș N_____ M____,declarațiile martori audiati in cursul urmaririi penale si in cursul judecatii,declarația învinuitului N____ L________, declarațiile făptuitorilor C_______ B_____, P___ C_________ și B_____ S____, rețeta și biletul de trimitere întocmite de medicul S____ R_____, Foaia de Observație Clinică nr.2154 a pacientului N_____ V_____ întocmită la Secția de Boli Infecțioase, Foaia de Observație Clinică nr.xxxxxx a pacientului N_____ V_____ întocmită la S_______ M______ Central din București, buletine de analize medicale, cererea de efectuare de servicii de gardă formulată de medicul S____ R_____ și Dispoziția nr.505/29.12.2000 de aprobare a cererii, raportul medico-legal de necropsie nr.AXXXXXXXXXXX din 7.11.2007 întocmit de un medic legist din cadrul Institutului N_______ de Medicină Legală ,,M___ Minovici” București, Avizul E2/xxxxx/2007 din 8.02.2008 prin care Comisia de Avizare și Control din cadrul I.N.M.L. ,,M___ Minovici” București aprobă Raportul de Expertiză medico-legală (autopsie) nr.AXXXXXXXXXXX, ordonanța organelor de cercetare penală din data de 26.02.2009 de efectuare a unei expertize medico-legale, Avizul întocmit de Comisia Superioară din cadrul I.N.M.L. ,,M___ Minovici” București cu nr.El/2440/2009 din data de 24.04.2009 fișa postului pentru medicul de gardă, ordonanța organelor de cercetare penală din data de 5.08.2009 de efectuare a unei expertize medico-legale,Raportul de Nouă expertiză medico-legală nr.A5/xxxxx/2009 din data de 4.06.2010 întocmit de către medicii primari legiști din cadrul INML ,,M___ Minovici” București Avizul nr.EXXXXXXXXXXX din 4.08.xxxxx prin care Comisia Superioară de Medicină Legală din cadrul INML ,,M___ Minovici” București aprobă Raportul de Nouă expertiză medico-legală nr.A5/xxxxx/09/4.06.2010 efectuat de INML București, cu anumite precizări,ordonanța organelor de cercetare penală din data de 19.12.2011 de efectuare a unei noi expertize medico-legale,adresa nr.AXXXXXXXXXX a conducerii INML București,Raportul de Nouă expertiză medico-legală nr.A5/xxxxx/2009. Completare 23.12.2011 întocmită de către medicii primari legiști din cadrul INML ,,M___ Minovici” București, Avizul nr.EXXXXXXXXXXX din 5.10.xxxxx întocmit de Comisia Superioară de Medicină Legală din cadrul INML ,,M___ Minovici” București prin care aprobă Completarea la Raportul de Nouă expertiză medico-legală nr.A5/xxxxx/09/4.06.2010 efectuată de INML București, completarea Avizului nr.EXXXXXXXXXXX din 5.10.xxxxx întocmit de Comisia Superioară de Medicină Legală din cadrul INML ,,M___ Minovici” București,Decizia nr.2/2008 a Colegiului Județean al Medicilor B____, Decizia nr.93/2009 a Colegiului Medicilor din România, instanta retine urmatoarele:
Pacientul N_____ V_____, în vârstă de 30 ani, s-a prezentat pe data de 7.07.2007, la Camera de Gardă Urgențe Medicină Internă a Spitalului Județean B____ acuzând dureri abdominale, vărsături și scaune diareice.
La S_______ Județean B__ ău, la ora 10.25, pacientul a fost consultat de medicul S____ R_____, medic primar endocrinolog , care se afla de gradă și care a constatat, în urma examenului efectuat ,,un pacient echilibrat hemodinamic, afebril, cu abdomen sensibil difuz, meteorizat” (Registru de Consultații, poziția nr.5770).
Pe baza examenului clinic medicul S____ R odica i-a stabilit pacientul ui diagnosticul de ,, Gastroenterocolită acută” și i-a recomandat t________ cu Furazolidon, Metoclopramid, No-Spa și Triferment.
În cursul nopții de 7/8.07.2007, în jurul orelor 4.00, pacientul N_____ V_____ s-a prezentat din nou la Camera de Gardă a Spitalului Județean B____ (adus cu mașina de la serviciu de un coleg) pentru dureri abdominale și scaune diareice.
Martorul G______ I____, coleg de serviciu cu victima N_____ V_____, a arătat că în noaptea de 7.07.2007, în jurul orelor 23.00, când a intrat de serviciu l-a găsit la locul de muncă pe colegul său N_____ V_____ care efectua serviciul de pază la poarta nr.1 din cadrul S.C. GEROM S.A., iar acesta i s-a plâns că se simte rău, spunându-i că a fost deja la Spital.
În jurul orelor 3.00 numitul N_____ V_____ l-a sunat pe martor spunându-i că îi este foarte rău și în aceste condiții martorul G______ I____ a pornit mașina de serviciu și l-a dus pe colegul său la S_______ Județean B____ unde se afla de gardă tot medicul S____ R_____.
Martorul G______ I____ a arătat că după ce au ajuns la S_______ Județean B____ medicul de gardă l-a primit în cabinet la control pe numitul N_____ V_____ după circa 40-45 de minute, deoarece înaintea lor au fost consultate niște persoane de etnie rromă care se bătuseră.
Martorul a mai declarat că pacientul N_____ V_____ a stat în cabinetul medicului de gardă circa 15 minute, după care a ieșit și în toată această perioadă, în afara medicului de gardă pacientul nu a mai fost consultat de nici un alt medic.
La S_______ Județean B____, în noaptea de 7/8.07.2007, în jurul orelor 4.00 numitul N_____ V_____ este consultat de medicul S____ R_____, care constată, în plus față de examenul anterior, prezența febrei. Medicul îi stabilește același d_________ și decide internarea pacientului în Secția de Boli Infecțioase, întocmind un bilet de trimitere, fără număr și fără dată, pe care i-l înmânează pacientului.
Partea vatamata N_____ V_____ se duce însă la domiciliu unde rămâne până pe data de 9.07.2007, ora 9.45, când se prezintă la Secția de Boli Infecțioase (Secția Gârlași).
Aici pacientul este consultat de medicul I_______ C_______ (fostă M_________) și este internat cu diagnosticul: ,,C_____ abdominală, Gastroenterocolită cu deshidratare medie” (FO xxxxx/9.07.2007, ora 9.45).
La momentul internării medicul I_______ C_______ menționează în Foaia de Observație la rubrica Istoricul bolii : ,,Debut de 3-4 zile cu febră, greață, vărsături, dureri abdominale, scaune apoase, care nu s-au remis sub t________ cu furazolidon”.
La rubrica Aparat dige stiv medicul I_______ C_______ consemnează în Foaia de Observație ,,Abdomen suplu, mobil cu respirația, sensibil la palpare în flancul drept.”
La momentul internării pacientul avea febră 38,8 gr C și o stare generală influențată. S-a instituit t________ cu Ciprofloxacină (1 capsulă de 500 mg la 12 ore), Algocalmin, hidratare orală (3-4 l/zi), Papaverină, t________ continuat pe toată durata spitalizării în Secția de Boli Infecțioase.
Sub t________ evoluția este ușor favorabilă, cu ,,ameliorarea stării generale, scăderea febrei, remiterea vărsăturilor”, dar cu menținerea scaunelor diareice ,,10 scaune apoase în cursul nopții de 9/10.07.2007”.
Pacientului i se recoltează sânge și probe pentru coprocultură.
În perioada 10-11.07.2007 medicul I_______ C_______ (fostă M_________) nu a mai fost prezentă în Secția de Boli Infecțioase, deoarece a participat la ședința cu șefii de secție și reprezentanții C.J.A.S. B____ la S_______ Județean B____ (pe l0.07.2007, ora.10) și la cursul DRG la București (începând cu data de 11.07.2007, orele 11.00).
În această perioadă pacientul N_____ V_____ este supravegheat de medicul D_____ E____, medic primar boli infecțioase, care a fost de gardă în perioada 10.07.2007, ora 14.00 – 11.07.2007, ora 8.00.
Buletinul de analize medicale efectuat pe data de 10.07.2007, orele 13.26, la Biochimie urinară indică proteine și leucocite prezente (valori normale – absente), Sediment urinar: leucocite – relativ prezente, mucus – prezent.
Le examenul coproparazitologic rezultatul este negativ.
Pe parcursul gărzii, pacientul a fost examinat de medicul D_____ E____ de mai multe ori atât în timpul zilei cât și în timpul nopții, consemnându-se o stare generală ameliorată, afebril, fără vărsături și scaune diareice, abdomen suplu, dureri în fosa iliacă dreapta, durere lombară dreapta” (etichetată ca manifestare a unei posibile infecții urinare).
În data de 11.07.2007 bolnavul este supravegheat de medicul D_____ E____, care iese din serviciul de gardă la ora 14.00, dar aceasta înainte de a pleca acasă îl mai exminează o dată pe bolnav la orele 15.20, făcând mențiune în Foaia de Observație a bolnavului.
Începând cu data de 11.07.2007, orele 14.00 ______________________ B____ M______ (medic pediatru la S_______ Smeeni ), care efectuează serviciul de gardă până în data de 12.07.2007, orele 8.00.
La intrarea în gardă, medicul B____ M______ a preluat bolnavul N_____ V_____ ,,cu evoluție favorabilă în intervalul de la internare până la preluarea în gardă și o stare generală ameliorată”.
Bolnavul este reexaminat la contravizită ,,neexistând modificări ale tensiunii arteriale, pulsului, nu era febril, iar abdomenul era suplu, moale”. În timpul nopții pacientul a prezentat o ,,ușoară dispnee”.
Dimineața, pe data de 12.07.2007, la ora 7.30, medicul B____ M______ reexaminează bolnavul și constată ,,o stare generală mediocră, paloare, dispnee cu ortopnee, matitate bazală dreapta pulmonară, abdomen dificil de palpat, contractat, fără apărare musculară”. Recomandă efectuarea unei radiografii pulmonare și apoi își încheie serviciul de gardă.
În dimineața zilei de 12.07.2007, ora 10.45, pacientul este examinat de medicul I_______ C_______ (fostă M_________) care constată că acesta este ,,cu stare generală alterată, polipneic, tahicardic, cianotic, cu tranzit intestinal absent din dimineața de 10.07.2007, cu dureri lombare intense, abdomen dureros la palpare, cu semne de apărare musculară, hematurie macroscopic”.
Se administrează oxigen pe sonda nazală, t________ antibiotic intravenos, Ceftriaxonă, perfuzie cu ser fiziologic și se decide transferul bolnavului la S_______ Județean B____ – Unitatea de Primiri Urgențe.
În data de 12.07.2007, ora 12.10 pacientul N_____ V_____ este examinat la secția UPU de medicul C_______ B_____, care consemnează în Foaia de Observație nr.4508 ,,pacient transferat din Secția Boli Contagioase unde era internat pentru o gastroenterocolită acută pentru agravarea stării generale cu polipnee, cianoză periorală. Abdomen suplu, mobil, meteorizat, ușor sensibil la palpare, fără peritonism”.
Acesta recomandă efectuarea unei radiografii pulmonare și abdominale pe gol, ecografie abdominală, analize, EKG, menționând diagnosticul de ,,sepsis sever în observație. Gastroenterocolită acută” și trimite pacientul la Secța de Terapie Intensivă (ATI) pentru susținerea funcțiilor vitale.
La orele 12.45 pacientului N_____ V_____ i se fac analizele medicale, la orele 12.55 i se face ecografie abdominală, iar la ora 13.10 i se face radiografie pulmonară menționându-se ,,hidropneumotorax drept”.
Ulterior bolnavul ajunge în Secța de Terapie Intensivă (ATI) unde este consultat de medicul B_____ S____, acesta solicitând și consultul pacientului de către un medic chirurg.
Pacientul este examinat de medicul chirurg P___ C_________ care consemnează următoarele în Foaia de Observație ,,Se practică puncție pleurală dreapta și se extrag 20 ml puroi.
La orele 15.20 medicul chirurg P___ C_________ menționează în Foaia de Observație ,,Strare generală gravă. Șoc toxico-septic. Radiografie torace neconcludentă. Repetă radiografia torace. Abdomen acut ? Se decide transferul la S_______ M______ Central, cu acordul medicilor S___ și P____”.
În jurul orelor 17.40 pacientul este transportat la București cu un elicopter SMURD, fiind ventilat mecanic.
La secția de gardă a Spitalului M______ Central pacientul ajunge pe data de 12.07.2007, orele 19.00. Examinul clinic la internare arată un pacient în stare generală foarte gravă, intubat orotraheal și ventilat mecanic, cu extremități reci, palide.
Pacientul a fost transportat la serviciul ATI pentru reechilibrarea funcțiilor vitale și se practică de urgență puncție pleurală prin spațiul intercostal drept, linia medio-axilară de unde se extrage puroi. Se practică pleurotomie evacuându-se aproximativ 2 litri de lichid purulent.
La orele 21.00 medicul chirurg efectuează o incizie în fosa iliacă dreapta prin care se evacuează 600 ml lichid purulent dintr-un abces determinat de o apendicită acută gangrenoasă perforată. Se montează două tuburi de dren în fundul de sac Douglas. Se extirpă apendicele gan grenos cu ligatura bontului apendicular.
Ulterior, pe data de 13.07.2007, la ora 6.00 se efectuează laparatomie mediană pentru reevaluare. Nu se constată lichid purulent în cavitatea abdominală.
Pe fondul stării septice starea pacientului se agravează și se instalează sindromul de insuficineță multiplă de organe.
Pacientul decedează pe data de 13.07.2007 , ora 21.20.
Desi, pe parcursul cercetărilor inculpata I_______ C_______ a încercat să acrediteze ideea că pe verso-ul biletului de trimitere cu care pacientul N_____ V_____ s-a prezentat la Secția de Boli Infecțioase ar fi fost menționat avizul unui medic chirurg, încercând chiar să le determine pe unele asistente să îi susțină această versiune, această susținere a inculpatei I_______ C_______ nu are nici un fel de justificare, întrucât copia biletului de trimitere se află atașată la prezentul dosar penal, iar pe verso-ul acestui bilet nu este trecută mențiunea nici unui alt medic chirurg.
De altfel asistenta m edicală D_______ F______ a declar at in cursul urmaririi penale că a scris respectiva declarație la indicația medicului I_______ C_______.
De asemenea din declarațiile tuturor persoanelor audiate rezultă cu certitudine și fără nici un dubiu că primul medic chirurg care l-a consultat pe pac ient este medicul P___ C_________ pe data de 12.07.2007 .
Anterior, pacientul N_____ V_____ a fost în evidența Dispensarului nr.6 B____ (medic P_____ A__), iar la examinările medicale efectuate la datele de 19.11.2003, 13.11.2004, 15.11.2005 și 27.03.2006 s-a consemnat ,,clinic sănătos”.
Părinții acestuia au menționat că fiul lor N_____ V_____ a practicat boxul ca sport de performanță până în anul 2002 și acesta a fost mai mereu sănătos
In cauza au fost intocmite mai multe lucrari cu caracter medico-leg al de catre Institutului N_______ de Medicină Legală ,,M___ Minovici” București.
1) A fost întocmit raportul medico-legal de necropsie nr.AXXXXXXXXXXX din 7.11.2007 de către un medic-legist din cadrul Institutului N_______ de Medicină Legală ,,M___ Minovici” București.
În concluziile raportului medico-legal de necropsie se menționează că ,, moartea numitului N_____ V_____ s-a produs prin șoc septic , element final în evoluția progresiv deteriorativă a unei peritonite fibrino-purulente :
– cu determinări si stemice (pleuro-pulmonare, pericardo-cardiace, hepatice, etc.),
– consecutivă unei apendicite acute gangrenoase .
Patologia inflamator-infecțioasă apendiculară , care a inițiat tanatogeneza , a evoluat nefavorabil , cu complicații inițial loco-regionale (peritonită și abcese de vecinătate) și ulterior generale (diseminări eptice la distanță și stare septică) datorită neaplicării tratamentului operator, recomandat în astfel de situații, la momentul oportun, respectiv înainte de diseminarea procesului infecțios și apariția complicațiilor .
Intervenția chirugicală, deși corect efectuată în cadrul Spitalului Clinic de Urgență M______ Central București, nu a mai putut întrupe evoluția spre deces , datorită faptului că a fost realizată cu întârziere, după diseminarea sistematică a infecției abdominale.
În opinia medicului legist, instituirea tratamentului chirurgical în timp util și, implicit, stabilirea diagnosticului corect, la nivelul Spitalului Județean B____, ar fi oferit pacientului șanse de supraviețuire .
Având în vedere precizările făcute, deși a fost inițiată de un proces inflamator-infecțios (deci cauza tanatoinițială a fost de natură patologică și nu traumatică), datorită neaplicării tratamentului optim (chirurgical) în timp util, moartea numitului N_____ V_____ poate fi interpretată ca fiind violentă, deoarece lanțul tanatogenerator nu a fost întrerupt (posibil culpabil) de personalul medical de specialitate din S_______ Județean B____, care putea și trebuia să realizeze acest lucru ”.
2) Ulterior, la data de 14.11.2007 organele de poliție care intrumentau dosarul penal au solicitat către I.N.M.L. ,,M___ Minovici” București avizarea acestui raport medico- legal de necropsie.
Prin Avizul E2/xxxxx/2007 din 8.02.2008 Comisia de Avizare și Control din cadrul I.N.M.L. ,,M___ Minovici” București aprobă Raportul de Expertiză medico-legală (autopsie) nr.AXXXXXXXXXXX privind pe N_____ V_____, cu excepția considerațiilor privind forma de vinovăție, care nu este de competența medicului legist de a fi stabilită.
Comisia precizează că în conformitate cu teoria și practica medico-legală generală nu poate fi luat în considerație caracterul violent al morții, în acest caz fiind neviolentă, datorându – se erorilor în acordarea asistenței medicale constatate.
3) Cu ocaza audierii, inculpatele au solicitat efectuarea unei expertize medico-legale, cerere care a fost aprobată de organele de cercetare penală.
Inculpatele au formulat fiecare obiective proprii care au fost inserate în ordonanța organelor de cercetare penală din da ta de 26.02.2009 prin care s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale de către medicii-legiști din cadrul I.N.M.L. M___ Minovici București.
Deși organele de cercetare penală dispuseseră la data de 26.02.2009 efectuarea unei expertize medico-legale , deoarece raportul medico-legal de necropsie nu putea fi considerat raport de expertiză medico-legală , lucrarea efectuată în baza ordonanței organelor de poliție din data de 26.02.2009 s-a concretizat într-un ,,AVIZ” întocmit de Comisia Superioară din cadrul I.N.M.L. ,,M___ Minovici” București cu nr.El/2440/2009 din data de 24.04.2009 în care se menționează următoarele:
a) Care este momentul apariției procesului inflamator-infecțios al pacientului N_____ V_____, precum și stadiul acestui proces inflamator-infecțios în fiecare din momentele în care pacientul a fost examinat de medici?
Momentul apariței procesului inflamator-infecțios al pacientului N_____ V_____ poate fi stabilit ca având debutul cu 3-4 zile înainte de data internării în Secția Boli Infecțioase, adică din 6-7.07.2007 când au apărut febra, vărsăturile și durerile abdominale.
La momentul prezentării la Camera de Gardă Urgențe Medicină Internă (registru 5770/7.07.2007) pacientul N_____ V_____ este examinat de medicul S____ R_____. Aceasta stabilește existența unui proces infecțios pe care îl interpretează eronat , dar plauzibil, ca fiind datorat unei gastroenterocolite acute, tratându-l ca atare. În mod logic ar fi fost necesare efectuarea unor investigații de laborator , în ambulator, precum și un consult de medicină internă sau de chirurgie , medicul S____ R_____ fiind endocrinolog și neavând competență pentru diagnosticul care l-a stabilit (gastroenterocolită) și l-a tratat în ambulator.
Urmează apoi 18 ore în care pacientul urmează un t________ prescris pe baza unui d_________ prezumtiv, din păcate eronat.
Pacientul N_____ V_____ revine după 18 ore și este revăzut de același medic S____ R_____ care hotărăște să-l interneze și emite un bilet de trimitere a acestuia la Secția de Boli Infecțioase.
Pacientul N_____ V_____ nu respectă indicația medicului de a se interna.
Întârzierea de 18 ore datorată medicului S____ R_____, până la emiterea biletului de internare, a permis evoluția procesului infecțios, dar nu a crescut în mod cert riscurile de evoluție nefavorabilă a afecțiunii reale a pacientului.
Pacientul N_____ V_____ se prezintă tardiv și este internat de medicul I_______ C_______ în data de 9.07.2007 , ora 9.45 (F.O. xxxxx).
La acest moment pacientul se afla la 3-4 zile de la debutul unui proces infecțios sever, așa cum reiese și din consemnările din F.O. : dureri abdominale în flancul drept, stare generală influențată, scaune apoase, deshidratare moderată, febril 38,8 gr C, leucocite 15.800/mm.
La momentul internării medicul I_______ C_______ menține același d_________ de trimitere (gastroenterocolită acută), instituindu-se tratamentul adecvat unui astfel de d_________.
S-ar fi impus urmărirea în dinamică a leucocitozei, efectuarea unui examen ecografic, a unei radiografii abdominale simple, care nu s-au efectuat.
Din data de 10.07.2007 pacientul N_____ V_____ a fost preluat de medicul D_____ E____.
După o scurtă ameliorare în data de 9.07.2007, din 10.07.2007 suferința se accentuează și se precizează durere în fosa iliacă dreapta, conform F.O. la ora 17.00. Acest fapt ar fi trebuit să inducă la solicitarea unui consult chirurgical și a reevaluării pacientului prin probe de laborator, ecografie și radiografie abdominală.
Timp de 48 de ore nu s-a făcut nici o reevaluare a pacientului, în F.O. existând consemnări sumare întrerupte brusc în 12.07.2007 când medicul B____ M______ precizează o stare foarte gravă, atât respiratorie cât și abdominală (ora 7.30). Timp de 3 ore nu se întreprinde nimic sub raport de explorare și de t________, așa cum s-ar fi impus.
Abia pe data de 12.07.2007, ora 10.45, medicul I_______ C_______ consemnează gravitatea maximă a situației și se iau măsuri pentru transfer în unitatea de terapie intensivă și pentru efectuarea consultului chirurgical, ocazie cu care se precizează pleurezie purulentă și abdomen acut chirurgical.
b) Dac ă anamneza, simptomatologia și exame nul clinic pe aparate și sisteme puteau fi suficiente pentru a se recomanda internarea pacientului în Spital, în Secțiile Boli Interne, Boli Infecțioase sau C___ urgie ?
Răspunsul este categoric ,,nu”. Erau necesare explorări de laborator, radiografii toraco-abdominale, ecografie .
c) Dacă diagnosticul pacientului N_____ V_____ a fost stabilit corect ?
Diagnosticul nu a fost stabilit corect, iar medicația prescrisă nu era adecvată bolii reale.
d) Dacă la revenirea pacientului în Secția Medicală pe data de 8.07.2007, orele 4.00, în raport de simptomatologia clinică a pacientului, a fost corectă decizia medicului S____ R_____ de a recomanda internarea în Secția Boli Contagioase și dacă era sau nu oportună solicitarea unui examen chirurgical ?
Medicul S____ R_____ nu a procedat corect recomandând internarea în Secția de Contagioase fără a solicita consult chirurgical .
e 1 ) La momentul internării s-a emis un d_________ prezumtiv care ar fi trebuit verificat prin radiografii toraco-abdominale, ecografie și consult chirurgical.
g) Diagnosticul stabilit la 72 de ore – infecție urinară a fost formulat pe baza durerilor din regiunea lombară dreapta și a modificărilor din sedimentul urinar. Odată presupus acest nou d_________ se impune un consult urologic.
j) Pe data de 12.07.2007, ora 7.30, medicul B____ M______ trebuia să solicite urgent un consult cu un alt coleg infecționist, la care să se alăture un reanimator și un chirurg, toate acestea având drept scop reevaluarea rapidă a situației pacientului și transferul la chirurgie cât mai repede.
l) La momentul în care pacientul a fost văzut de medicul chirurg P___ C_________ tabloul clinic al bolii era profund modificat prin prezența gravelor complicații survenite, complicații care erau dominate de suferința de tip respirator, așa încât a reușit să stabilească diagnosticul de empiem pleural drept și a hotărât transferul pacientului la o unitate spitalicească mai performantă (S_______ M______ Central). Medicul P___ C_________ a procedat corect, considerând că acest caz prin gravitatea și complexitatea lui îi depășesc nivelul de competență. De altfel, medicul P___ C_________ a evocat și diagnosticul de abdomen acut chirurgical .
m) La S_______ Județean B____ ar fi fost necesară doar implicarea unui chirurg toracic pentru efectuarea unei pleurostomii cu drenaj pleural aspirativ, ceea ce se putea efectua cu dotările existente în S_______ Județean amintit. Intervenția chirurgicală abdominală era de asemenea posibilă la această unitate județeană.
p) În momentul, suficient de tardiv, la care dr. B____ M ariana a înregistrat starea gravă a pacientului (12.07.2007, ora 7.30) era încă posibil a solicita consulturile adecvate (medicină internă, chirurgie) pentru stabilirea unui d_________ corect și ,în consecință, adoptarea unei atitudini terapeutice cu posibil succes, dar nu complet în afara oricărui pericol.
Ulterior medicul D_____ E____ formulează contestație împotriva A vizului întocm it de Comisia Superioară din cadrul I.N.M.L. ,,M___ Minovici” București cu nr.El/2440/2009 din data de 24.04.2009.
Aceasta contestă faptul că în cauză nu s-a întocmit un raport de expertiză medico-legală așa cum dispuseseră organele de cercetare penală, ci se întocmise un Aviz de către Comisia Superioară de Medicină Legală.
De asemen ea medicul Damia n E____ contestă faptul că în mod eronat Comisia i-a încadrat activitatea efectuată pe parcursul a 48 de ore, deși ea a supravegheat bolnavul doar pe parcursul a 28 de ore (10.07.2007, orele 10.00-14.00 perioadă în care medicul I_______ C_______ a fost plecată la ședință la S_______ Județean de Urgență B____; 10.07.2007, orele 14.00-11.07.2007, orele 8.00 ca medic de gardă și în data de 11.07.2007, orele 8.00-14.00 perioadă în care medicul I_______ C_______ a fost plecată la cursuri la București ).
Aceasta a menționat că în tot acest interval de timp a fost singură în toată secția, a supravegheat cei 26 de pacienți aflați în Secție și a efectuat toate consultațiile din ambulatoriu, internările și consultațiile la urgență.
4) Printr-o nouă ordonanță din data de 5.08.2009 organele de cercetare penală din cadrul I.P.J. B____ dispun efectuarea unei expertize medico-legale de către medicii-legiști din cadrul INML ,,M___ Minovici” București, ca urmare a nerespectării dispozițiilor ordonanței anterioare.
În urma acestei ordonanțe se întocmește Raportul de Nouă expertiză medico-legală nr.A5/xxxxx/2009 din data de 4.06.2010 de către trei medici primari legiști din cadrul INML ,,M___ Minovici” București.
Din concluziile acestui Raport de Nouă expertiză medico-legală rezultă următoarele:
,, a) Dr. S____ R_____, medic specialist endocrinolog, nu avea competența de a certifica diagnosticul inițial de gastroenterocolită acută (registru 5770/7.07.2007).
Ar fi trebuit să solicite consultul unui medic de boli infecto-contagioase și a unui chirurg .
În plus, s-ar fi impus efectuarea unor investigații de laborator, urmând ca în funcție de rezultatele acestora să se ia o hotărâre. Tabloul clinic la prezentarea pacientului ar fi impus aceste consulturi și apoi hotărât tratamentul în ambulator sau prin internare, în funcție de decizia specialiștilor de boli infecțioase și chirurgie.
Dr. S____ R_____ a hotărât un t________ ambulat or inadecvat boli reale a pacientului, pe care nu a recunoscut-o, dar nici nu a efectuat diligențele necesare pentru a evita eroarea de d_________ .
La acest moment, al primei prezentări la spital, nu se poate susține că atitudinea medicului S____ R_____ are o legătură directă de cauzalitate cu decesul pacientului. Această atitudine de d_________ și t________ a presupus o întârziere de 18 ore până la prezentarea pacientului la camera de gardă, interval de timp ce nu a influențat irevocabil evoluția ulterioară a cazului.
La revenirea pacientului (8.07.2007, ora 4.00), medicul S____ R_____ hotărăște internarea, dar din nou nu solicită consultul de boli infecțioase și de chirurgie, ambele absolut necesare în situația dată . La acest moment s-ar fi impus internar ea, dar după efectuarea consultațiilor amintite . Din păcate pacientul refuză internarea, crescând riscurile dezvoltării complicațiilor și a evoluției nefavorabile.
În momentul internării (9.07.2007) medicul I_______ C_______ menține diagnosticul inițail eronat de gastroenterocolită acută , fără a se solicita consult chirurgical, obligatoriu, fără a se efectua o ecografie și o radiografie abdominală necesare în fața tabloului clinic al bolnavului. Aceste omisiuni au permis perpetuarea erorii de d_________ și implicit pe cea de t________, persistența în eroare, fără a încerca să se efectueze un d_________ diferențial, a condus la trecerea timpului în defavoarea pacientului .
Medicii legiști apreciază că nu există criterii științifice pentru a cuantifica în ce măsură deficiențele constatate au contribuit la deces și implicit că nu se poate evalua rolul și legătura de cauzalitate dintre fiecare din deficiențele semnalate, refuzul intern ării de către pacient și deces.
b) Erorile de d_________ și drept consecință cele de t________ s-au derulat în perioada 7.07 .xxxxxxxxxxxxx07, implicați fiind medicii S____ R_____, I_______ C_______, D_____ E____ și B____ M______ care nu au întreprins diligențele necesare pentru a face un d_________ corect, în urma unui d_________ diferențial la care să fie solicitat și consultul specialistului de chirurgie .
Evident că tratamentul prescris a fost eronat, tratându-se o afecțiune pe care pacientul nu o avea. Singura posibilitate de t________ ar fi fost cea a peritonitei apendiculare care însă nu a fost recunoscută în lipsa consultului chirurgical. Dacă s-ar fi stabilit diagnosticul corect, în urma consultului, intervenția chirurgicală de urgență era singura indicație terapeutică ce ar fi crescut considerabil șansele de supraviețuire al e pacientului .
c) Anamneza, simptomatologia și examenul clinic nu erau suficiente pentru a recomanda internarea la momentul primei prezentări la Spital în 7.07.2007, ora 10.20. La Camera de gardă ar fi fost necesar a se efectua consult chirurgical, ecografie, investigții de laborator . În funcție de rezultatele acestora ar fi urmat să se ia decizia de internare în una dintre secțiile spitalului: boli infecțioase sau chirurgie.
De remarcat faptul că medicul S____ R_____ este medic primar endocrinolog și efectuează gărzi la Camera de Gardă a Spitalului Județean B____ (unitate spitalicească ce asigură urgențele), fără a avea cel puțin competența unui medic de urgențe medico-chirurgicale sau să aibă o specialitate medicală înrudită cu urgența medicală.
d) La momentul primei prezentări diagnosticul nu a fost stabilit corect pentru că nu au fost întreprinse demersurile mai sus enumerate . În consecință, nici tratamentul nu a corespuns bolii reale a pacientului, ci a fost tratată o afecțiune pe care acesta nu o ave a .
e) La momentul celei de a doua prezentări la Spital , decizia de internare a fost corectă, dar dacă medicul S____ R_____ ar fi solicitat consultul chirurgical pacientul ar fi fost internat în Secția de Chirurgie sau eventual urmărit de chirurg în Secția Boli Infecțioase.
f) ,,D_________ eronat dar plauzibil” se referă la faptul că pacientul prezenta semnele clinice ale unei gastroenterocolite acute, deci era plauzibilă această afecțiune. Pentru ca diagnosticul să devină din plauzibil real era necesar consultul chirurgical și efectuarea explorărilor menționate la punctul c). Pentru ca plauzibilul să devină și real, trebuie confirmat de o ________ demersuri de d_________ diferențial, demersuri care nu au fost întreprinse. S-a căzut de la început în mirajul diagnosticului cel mai plauzibil, fundamentat pe anamneză, simptomatologie și examen clinic, necăutându-se argumente obiective pentru susținerea sau infirmarea acestui d_________. De aceea diagnosticul a fost plauzibil, dar eronat.
Tratamentul instituit s-a adresat diagnosticului stabilit (gastroenterocolită acută) eronat, nu bolii reale a pacientului – peritonită apendiculară.
h) La internarea din 9.07.2007 medicul I_______ C_______ ar fi trebuit să verifice dacă diagnosticul de internare (gastroenterocolită acută) este corect. Din nou se impuneau: consult chirurgical, ecografie, radiografie abdominală. Acestea nu s-au efectuat .
i) Tratamentul prescris de medicul I_______ C_______ nu a fost adecvat bolii reale , nefiind operant într-o peritonită apendiculară .
(j) Pacientul a avut o foarte scurtă perioadă de ameliorare din data de 9.07.2007, ora 17.00 până în 10.07.2007, ora 17.00 (24 ore). Acesta este motivul pentru care nu are rost a preciza cine l-a îngrijit în această perioadă de ameliorare, deoarece a fost o falsă ameliorare.
k) Medicul D_____ E____ a fost liberă în intervalul de timp 11.07.2007, orele 14.00-12.07.2007, orele 8.00. Așa cum reiese din documente, medicul D_____ E____ a avut în supraveghere pacientul pe parcursul a 28 de ore în zilele de 10.07.2007 și 11.07.2007, iar în tot acest interval de timp starea pacientului a fost satisfăcătoare . Efectuarea ecografiei, a radiografiei toraco -abdominale și mai ales stabilirea unui consult chirurgical ar fi permis corectarea diagnosticului și r eevaluarea tratamentului. Solicitarea de către dânsa a acestor demersuri de d_________ se putea realiza în perioada celor 28 de ore, dacă evoluția pacientului ar fi indicat o agravare . Medicul B____ M______ a înregistrat în garda sa doar termenul final de evoluție al complicațiilor, atunci când partida era pierdută, așa cum s-a și dovedit.
m) În data de 12.07.2007, orele 7.30, medicul B____ M______ consemnează o stare generală foarte gravă, dar din F.O. nu reiese că s-ar fi luat vreo atitudine pentru urgentarea diagnosticului și a tratamentului.
Medicul B____ M______ consemnează la evoluție semnele tipice ale unui abdomen acut (abdomen dificil de palpat, contractat), ceea ce ar fi impus solicitarea șefului de secție și a chirurgului, lucru care nu s-a întâmplat până la ora 10.45 când medicul I_______ C_______ confirmă starea gravă și solicită radiografie pulmonară, radiografie abdominală, EKG, ecografie abdominală, examen chirurgical și transfer la S_______ Județean B____.
n) Dacă diagnosticul de abdomen acut chirurgical s-ar fi stabilit de la început acest pacient ar fi fost operat de urgență, evitându-se complicațiile ulterioare ce au condus la deces. În Secția ATI B____ s-au luat măsurile necesare, s-au efectuat radiografiile adecvate și s-a efectuat puncția pleurală care a precizat pleurezia purulentă.
De asemenea s-a efectuat consultul chirurgical care a precizat și suspiciunea de abdomen acut. S_______ Județean B____ are dotarea necesară tratamentului unui abdomen acut chirurgical, dar nu în faza complicațiilor severe și multiple care au condus la șoc toxico-septic sever (grad de risc ASAV), în fază preterminală, conform referatului secției chirurgie. În lumina celor prezentate anterior hotărârea de a transporta pacientul la S_______ M______ Central considerăm că a fost justă.
o) Nu considerăm că decizia de transport la SCUMC București a fost în măsură să agraveze starea pacientului, care era la acel moment cu toate măsurile suportive instalate la ATI B____.
s) Apendicita acută a fost instalată de la debutul suferinței pacientului, înainte de a se prezenta la Camera de gardă . Dacă s-ar fi operat în primele 24 de ore de la debutul suferinței sale s -ar fi întrerupt evoluția spre complicațiile ce au apărut ulterior, după internare, inclusiv șocul septic .
t) Chirurgul trebuia să intervină atunci când s-ar fi stabilit diagnosticul de abdomen acut chirurgical. Aceasta s-a întâmplat însă prea tardiv, în 12.07.2007, moment în care șocul septic, alterarea funcțiilor vitale și complicația septică pleurală au determinat transferul într-o unitate mai performantă pentru astfel de situații.
u) Nu se poate vorbi de asistență profesionistă atâta timp cât nu s-au efectuat demersurile de d_________ care ar fi condus la stabilirea diagnosticului corect: radiologie toracică și abdominală, ecografie abdominală, consult chirurgical – toate fiind efectuate tardiv , în 12.07.2007, când starea biologică a pacientului era foarte grav alterată . Tot ce s-a întreprins până la data de 12.07.2007 era adresat unui d_________ eronat și nu avea cum să determine o întrerupere a evoluției nefavorabile spre complicații.
x) Medicul P___ C_________ a stabilit diagnosticul de pleurezie purulentă și a suspicionat diagnosticul de abdomen acut chirurgical, fără a-l confirma posibil datorită stării generale grave și mascării simptomatologiei loco-regionale. Acest d_________ probabil că ar fi putut fi stabilit dacă se efectuau explorările amintite la punctele anterioare și evident consultul chirurgical în perioada 9.07.xxxxxxxxxxxxx07.
Medicul specialist chirurgie P___ C_________ nu a efectuat gesturile terapeutice de urgență, necesare a fi făcute într-un Spital Județean de Urgență: drenajul pleural, laparotomia de urgență, posibil datorită problemelor mai sus semnalate.
z) Intervenția chirurgicală la SCUMC s-a întreprins cu o întarziere de 11 ore dat fiind faptul că se impunea o pregătire preoperatorie absolut necesară în condițiile unui risc maxim calculat (ASAV). Această pregătire a vizat ameliorarea stării biologice a pacientului, ale cărui funcții vitale erau profund alterate”.
5) Prin Avizul nr.EXXXXXXXXXXX din 4.08.xxxxx Comisia Superioară de Medicină Legală din cadrul INML ,,M___ Minovici” București aprobă Raportul de Nouă expertiză medico-legală nr.A5/xxxxx/09/4.06.2010 efectuat de INML București, cu anumite precizări .
Prin aceste precizări Comisia Superioară de Medicină Legală menționează că în momentul internării (9.07.2007), medicul I_______ C_______ menține diagnosticul inițial eronat de gastroenterocolită acută, fără a se solicita consult chirurgical, obligatoriu, fără a se efectua o ecografie și o radiografie abdominală necesare în fața tabloului clinic al bolnavului. Aceste omisiuni au permis perpetuarea erorii de d_________ și implicit pe cea de t________. Persistența în eroare, fără a încerca să se efectueze un d_________ diferențial, a condus la trecerea timpului în defavoarea pacientului și are o legătură de cauzalitate directă cu decesul acestuia – s-a permis dezvoltarea gravelor complicații din finalul evoluției.
În rest, Comisia Superioară de Medicină Legală din cadrul INML ,,M___ Minovici” București menține integral concluziile Raportului de Nouă expertiză medico-legală nr.A5/xxxxx/09/4.06.2010.
Ulterior, inculpata I_______ C_______ a solicitat efectuarea unei noi expertize medico-legale, cerere care a fost admisă.
Cele patru inculpate au formulat un număr de 55 de obiective la care medicii legiști să răspundă .
Prin ordonanța din data de 19.12.2011 organele de cercetare penală din cadrul I.P.J. B____ dispun efectuarea unei n oi expertize medico-legale de către medicii legiști din cadrul INML ,,M___ Minovici” București, ca urmare a nerespectării de către medicii din cadrul I.N.M.L a dispozițiilor ordonanței anterioare.
Prin adresa nr.302/II/6/2012 din data de 20.01.2012 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul B____ înaintată Institutului N_______ de Medicină Legală ,,M___ Minovici” București s-a solicitat medicilor-legiști din cadrul acestui Institut să respecte normele procedurale prevăzute de legislația medico-legală pentru întocmirea actelor medico-legale.
Prin adresa nr.A8/926/31.01.2012 conducerea Institutului N_______ de Medicină Legală ,,M___ Minovici” București comunică că în prezenta cauză au fost efectuate următoarele acte medico-legale:
,, – Un raport de autopsie medico-legală la solicitarea organelor competente. Raportul de autopsie medico-legală este un act de o complexitate deosebită ce necesită în vederea finalizării multiple investigații și analize complementare de laborator. Etichetarea acestuia ca fiind un simplu act de constatare se datorează doar caracterului de urgență al autopsierii cadavrului (existând riscul de a suferi unele modificări cadaverice ce pot influența autopsia). Acest act este semnat de regulă de către un medic legist (c el care a efectuat autopsia).
– Peste acest act medico-legal efectuarea unei noi expertize medico-legale care este efectuată de către o comisie formată din 3 medici legiști este mai pertinentă. Organele competente au solicitat ca raportul de autopsie medico-legal să fie supus avizului Comisiei de Control și Avizare.
– Ulterior acest caz a fost repartizat Comisiei Superioare medico-legale , întrucât doar în componența aceste ia pot fi cooptați reputați specialiști profesori universitari, din diverse specialități medicale.
– Cu toate acestea, la solicitarea expresă a organelor de urmărire penală de a efectua o nouă expertiză medico-legală, lucrarea a fost repartizată unei Comisii, care a efectuat această nouă expertiză medico-legală, ulterior fiind supusă avizării Comisiei Superioare medico-legale (orice raport de nouă expertiză medico-legală este suspus din oficiu avizării).
– La data de 23.12.2011 s-a primit din partea organelor de urmărire penală o solicitare de efectuare a unei noi expertize medico-legale. Întrucât în cauză a mai fost efectuat un raport de nouă expertiză medico-legală, lucrarea nu poate fi decât o completare la noua expertiză medico-legală.
– Efectuarea unei alte noi expertize medico-legale nu este procedurală, întrucât se poate face ori de câte ori apar elemente noi, completare/completări la noua expertiză medico-legală”.
6) Astfel, în urma ordonanței organelor de cercetare penală din data de 19.12.2011, la data de 16.07.2012 se întocmește de către medicii primari legiști din cadrul INML ,,M___ Minovici” București Raportul de Nouă expertiză medico-legală nr.A5/xxxxx/2009. Completare 23.12.2011 .
Această Completare este întocmită de către aceiași trei medici legiști care au întocmit și Raportul de Nouă expertiză medico-legală nr.A5/xxxxx/2009.
De asemenea această Completare la Raportul de Nouă expertiză medico-legală nr.A5/xxxxx/2009 menține concluziile Raportului de nouă expertiză medico-legală întocmit anterior, la care face trimitere în repetate rânduri.
7) Prin Avizul nr.EXXXXXXXXXXX din 5.10.2012 Comisia Superioară de Medicină Legală din cadrul INML ,,M___ Minovici” București aprobă Completarea la Raportul de Nouă expertiză medico-legală nr.A5/xxxxx/09/4.06.2010 efectuată de INML București.
Pe parcursul urmaririi penale , profesorul dr. V_____ A__________, care a făcut parte din Comisia Superioară de Medicină Legală și care este președintele Colegiului Medicilor din România, deși a fost citat de 4 ori în prezenta cauză, pentru a se prezenta în fața organelor de urmărire penală pentru a oferi lămuriri suplimentare cu privire la expertizele medico-legale întocmite a refuzat să dea curs citațiilor, înaintând la dosar o adresă în care menționează că ,,susține punctul de vedere exprimat de Comisia Superioară de Medicină Legală și nu are nici un fel de elemente științifice în plus de adăugat la acest caz, cu atât mai mult cu cât concluziile Comisiei se bazează și pe referatele făcute de experți în domeniul chirurgiei”.
8) In cursul judecatii, la solicitarea inculpatelor de a se efectua o noua expertiza, instanta a admis in parte cererea si a solicitat INML efectuarea unei completari a Avizului nr.EXXXXXXXXXXX din 5.10.2012 Comisia Superioară de Medicină Legală din cadrul INML , completare prin care Comisia Superioara Medico-Legala a raspuns la obiectivele propuse de catre inculpate si la obiectivele propuse de catre instanta. Prin documentul depus la dosarul cauzei, Comisia Superioară de Medicină Legală si-a mentinut punctul de vedere exprimat in avizele anterioare cu privire la conduita profesionala a celor trei inculpate si cu privire la modalitatea in care aceasta a influentat decesul pacientului N_____ V_____.
În paralel cu cercetările efectuate in faza de urmarire penala a cauzei desfășurate în prezentul dosar penal, Colegiul Județean al Medicilor B____ care a fost sesizat de părinții pacientului decedat a efectuat cercetarea disciplinară a tuturor medicilor implicați în prezenta cauză cu privire la asistența acordată pacientului N_____ V_____, fiind adoptată Decizia nr.2/9.07.2008.
Concluzia care s-a desprins din analiza cazului a fost că o parte din medicii implicați în cauză aveau posibilitatea să solicite, raportat la evoluția nefavorabilă a cazului, un consult interdisciplinar, consult care ar fi dat posibilitatea stabilirii diagnosticului corect.
Prin decizia menționată anterior Colegiul Județean al Medicilor B____ a hotărât sancționarea cu avertisment a medicilor S____ R_____, D_____ E____ și B____ M______, sancționarea cu mustrare a medicilor I_______ C_______ (fostă M_________) și C_______ B_____, iar pentru medicii B_____ S____, P___ C_________ și N____ L________ acțiunea disciplinară a fost stinsă.
Părinții pacientului decedat și o parte din medicii sancționați au depus contestație împotriva deciziei Colegiului Județean al Medicilor B____.
Comisia Superioară de Disciplină învestită cu soluționarea cauzei a constatat că aspectele deduse judecății forului disciplinar vizează conduita terapeutică și atitudinea deontologică a medicilor, ceea ce face obiectul cercetării disciplinare.
Comisia Superioară de Disciplină în Decizia adoptată nr.93/11.12.2009 face următoarerele precizări cu privire la conduita profesională și deontologică a medicilor:
Medicul S____ R_____ nu precizează în registrul de consultații din dimineața zilei de 7.07.2007, orele 10.25, prezența sau absența semnelor paraclinice suplimentare de iritație peritoneală la pacientul examinat și nu are nici o recomandare de investigații paraclinice suplimentare (de tipul ecografiei abdominale în urgență) sau consultări medicale interdisciplinare (chirurgie, gastroenterologie).
În condițiile în care se afla în fața unui tablou clinic patologic abdominal, medicul S____ R_____ nu a luat în considerare diagnosticul diferențial etiologic al altor afecțiuni abdominale (inclusiv chirurgicale), cu excepția enterocolitei acute.
Cu ocazia acestui consult medicul S____ R_____ stabilește un t________ medicamentos ambulatoriu care nu respectă regulile farmacologice și farmacokinetice (asociază un antispastic cu un prokinetic cea ce se poate interpreta ca o lipsă elementară de profesionalism).
Mai mult decât atât, în condițiile lipsei unui d_________ etiologic al afecțiunii gastrointestinale (medicul nu a stabilit diagnosticul etiologic al bolii diareice acute/enterocolitei acute, ci s-a rezumat la a stabili clinic un d_________ de sindrom), tratamentul prescris de medicul S____ R_____, cu acțiune directă pe tubul digestiv, ar fi putut contribui la agravarea afecțiunii chirurgicale nediagnosticată inițial.
De remarcat că medicul S____ R_____ este medic primar endocrinolog și efectuează gărzi la Camera de Gardă a Spitalului Județean B____ (unitate spitalicească ce asigură urgențele), fără a avea cel puțin competența unui medic de urgențe medico-chirurgicale sau să aibă o specialitate medicală înrudită cu urgența medicală.
Se mai reține superficialitatea medicului în completarea documentelor medicale (bilet de trimitere și rețeta prescrisă).
Faptul că medicul S____ R_____, la a doua consultație a pacientului (atunci când a revenit la Camera de Gardă a Spitalului, duminică 8.07.2007, orele 4.00), nu a solicitat consulturi medicale interdisciplinare (chirurgie) și nu a completat investigațiile paraclinice în acest caz, rezumându-se tot la diagnosticul de enterocolită stabilit mai devreme, constituie cel puțin o lipsă de experiență medicală în managementul urgențelor medico-chirurgicale (cunoscut fiind fapul că a doua prezentare într-un interval de timp așa de scurt a aceluiași pacient cu tablou clinic agravat, reprezintă o situație medicală gravă, o urgență imediată).
În aceste condiții, este de punctat și faptul negativ că medicul S____ R_____ nu a solicitat ambulanța pentru transportul pacientului la Boli Infecțioase , bazându-se doar pe aparținători – persoane fără pregătire medicală care nu au înțeles gravitatea momentului și nu i-au asigurat pacientului accesul la servicii de specialitate.
Această ultimă situație poate fi superpozabilă abandonului pacientului, cu privarea acestuia de a accesa servicii medicale de urgență, fapt inadmisibil pentru un medic de gardă.
De asemenea în registrul de consultații nu se regăsește semnătura pacientului de refuz al internării la Secția de Boli Infecțioase sau de Boli Interne a Spitalului Județean B____. În acest fel, medicul S____ R_____ nu a făcut toate diligențele profesionale de a asigura pacientului asistența medicală de care ar fi avut nevoie.
Cu privire la conduita profesională și deontologică a medicilor I_______ C_______, D_____ E____ și B____ M______ se reține următoarele:
Neînregistrarea examinărilor medicale repetate ale pacientului în cursul gărzii constituie o abatere de la conduita profesională, iar explicația medicului D_____ E____ că nu a avut timp pentru acest lucru este cel puțin puerilă.
Se poate remarca o lipsă de urmărire clinică a pacientului în cele 4 zile de internare la Secția de Boli Infecțioase unde persistența simptomatologiei, cu accentuarea durerilor în fosa iliacă dreaptă și flancul drept, chiar și în condițiile unor scaune diareice repetate, ar fi impus cel puțin un consult chirurgical în cursul internării. Diagnosticul diferențial cu apendicita acută (boala tinereții … survine cu precădere între 10-40 de ani, cea mai frecventă urgență abdominală, 1/50-60 din locuitori prezintă în timpul vieții apendicită acută – Tratatat de patologie chirugicală, N______ A________, Editura Medicală 2003, pag.1579) a fost omis din gândirea medicală a medicilor infecționiști care au manageriat cazul încă de la început. Tabloul unui abdomen acut chirurgical a părut fiabil abia în a patra zi de la internarea în Secția de Boli Infecțioase.
Comunicarea insuficientă dintre medicii infecționiști cu privire la cazul N_____ V_____ a condus la adoptarea unei rutine profesionale vis-a vis de un tablou clinic superpozabil peste diagnosticul de gastroenterocolită acută și colică renală dreaptă (fără argumente ecografice ci doar pe baza unui sumar de urină ,,încărcat” posibil și din cauza unei translocații bacteriene din peritoneu în retroperitoneu), de aici și conduita terapeutică adoptată în cazul respectiv. Lipsa disponibilității în același spital a altor specialități medicale în vederea consultului interdiciplinar a accentuat confuzia medicală, mai ales că diagnosticul de la internarea pacientului în Secția de Boli Infecțioase (acela de colică abdominală) impunea cel puțin un consult chirurgical.
Invocarea repetată a aspectului de abdomen suplu, fără semne de iritație peritoneală făcută de medicii infecționiști subliniază încă o dată necesitatea consultului interdisciplinar la pacientul în cauză.
Nominalizarea de către șeful secției a altui medic în calitate de șef de secție cu caracter temporar trebuie obligatoriu susținută de o decizie scrisă administrativă în acest sens, decizie scrisă care lipsește. În acest sens delegarea respectivă nu respectă legislația în vigoare.
Cazul descris prezintă o lipsă de d_________ corect al unei apendicite acute, confundată cu o afecțiune enterală și/sau renală, a cărei evoluție progresivă, în lipsa unui t________ chirurgical adecvat și prompt, a condus la apariția și derularea șocului septic cu deces. În final diagnosticul de apendicită acută nu a fost luat în considerare nici la Camera de Gardă Boli Interne a Spitalului Județean B____ și nici în cadrul internării în Secția de Boli Infecțioase, în condițiile în care anamneza, datele clinice și investigațiile paraclinice nu indicau indubitabil diagnosticul de afecțiune infecțioasă enterală sau de afecțiune renală.
Lipsa urmăririi clinice a pacientului și lipsa consultului interdisciplinar la pacientul respectiv au condus la nedepistarea în timp util a unei urgențe chirurgicale frecvente în patologia unui adult de 30 de ani, ce necesită intervenție chirurgicală de urgență (aspect negativ în activitatea unui spital de urgență), iar deficiențele administrative ale cazului descris au contribuit la eșecul medical.
Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din Romania a reținut că medicul specialist endocrinolog S____ R_____, medicii specialiști boli infecțioase D_____ E____ și I_______ C_______ și medicul specialist B____ M______:
– Nu au recunoscut diagnosticul de apendicită acută și nu au solicitat consult interdisciplinar de specialitate chirurgie, astfel nu au dat dovadă de diligență maximă în stabilirea diagnosticului, tratamentului adecvat și în evitarea complicațiilor previzibile la pacientul aflat în îngirjirea lor ( art.53 din Codul de Deontologie Medicală).
– Potrivit art.55 din Codul de Deontologie Medicală ,,din momentul în care a răspuns unei solicitări, medicul este automat angajat moral să asigure bolnavului în cauză îngrijiri conștiincioase și devotate, inclusiv prin trimiterea pacientului la o unitate medicală sau la un specialist cu competențe superioare”.
– Potrivit art.24 din Cod ,,Dacă în urma examinării sau în cursul tratamentului medicul consideră că nu are suficiente cunoștințe sau experiență pentru a asigura o asistență corespunzătoare, va solicita un consult prin orice mijloace cu alți specialiști sau va îndruma bolnavul către aceștia”.
Medicul specialist de urgență din Serviciul UPU C_______ B_____ nu a avut d_________, nu a avut atitudine corectă, astfel medicul nu a dat dovadă de diligență maximă în stabilirea diagnosticului, tratamentului adecvat și în evitarea complicațiilor pevizibile la pacientul aflat în îngijirea sa (potrivit art.53,55,24 din Codul de Deontologie Medicală).
Medicul intimat avea obligația nu să trimită pacientul, ci să cheme și să organizeze tratamentul în cadrul Serviciului UPU conform Capitolului VI Examinarea și investigarea pacienților în cadrul UPU din Ordinul nr.1706/2007 privind conducerea și organizarea unităților și compartimentelor de primire a urgențelor, art.55 ,, La sosire, în urma efectuării tirajului, pacienți din UPU și CPU sunt examinați de medicii de gardă din aceste structuri, care vor decide investigațiile necesare și medicii de specialitate care urmează să fie chemați în vederea acordării consultului de specialitate.
Medicul specialist chirurgie P___ C_________ nu a efectuat gesturile terapeutice de urgență necesare a fi făcute într-un Spital Județean de Urgență: drenajul pleural, laparotomia de urgență, fără să dea dovadă de diligență maximă în stabilirea diagnosticului (art.53 din Codul de Deontologie Medicală).
Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din Romania a anulat în parte decizia pronuntață de comisia de disciplină de la nivel teritorial, referitor la medicii I_______ C_______ (fostă M_________), P___ C_________ și C_______ B_____ pe care i -a sancționat, de asemenea, cu avertisment.
Astfel, toți medicii implicați în tratamentul și îngrijirea pacientului N_____ V_____ au fost sancționați disciplinar cu avertisment (cu excepția medicului B_____ S____).
In timpul judecatii, inculpata I_______ C_______ a invocat exceptia nulitatii Raportului de Nouă expertiză medico-legală nr.A5/xxxxx/2009, motivand, in esenta, ca a fost incalcat dreptul sau la aparare intrucat nu a existat in cauza un prim raport de expertiza, inculpata nu a fost invitata sa i se aduca la cunoștința obiectul expertizei, nu a avut posibilitatea sa numeasca un expert parte, sa propuna obiective proprii si pentru ca la efectuarea expertizei nu a participat un medic specialitatea boli infectioase.
Deliberand asupra exceptiei invocate, instanta va proceda la respingerea acesteia apreciind ca nu a fost incalcat dreptul la aparare al inculpatei pentru urmatoarele argumente:
Potrivit art.172 alin. 5 C .pr.pen , expertiza și examinarea medico-legală se efectuează în cadrul instituțiilor medico-legale iar potrivit art 173 alin. 3 C .pr.pen când expertiza urmează să fie efectuată de o instituție medico-legală, de un institut sau laborator de specialitate, desemnarea unuia sau a mai multor experți se face de către acea instituție, potrivit legii.
Conform Ordonantei Guvernului 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala in ceea ce privește activitatea de medicină legală, forul superior este Institutul de Medicină-Legală M___ Minovici București.
Astfel dispozițiile Codului de procedură penală se completeaza cu legislatia in domeniu iar organul de urmărire penală nu are competența de a stabili medicii legiști sau componența Comisiei care efectuează expertiza medico-legală, această atribuție revenind Institutului de Medicină Legală M___ Minovici București conform normelor interne de organizare și funcționare și a normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale.
De asemenea organul de urmărire penală nu are competența de a impune medicilor-legiști condițiile de fond și de formă pe care trebuie să le respecte un raport de expertiză medico-legală, aceste cerințe fiind prevăzute de exercitarea profesiei de medic-legist, atata vreme cat continutul acestuia respecta disp art. 178 C . pr. pen.
Nu in ultimul rand, in cursul urmariririi penale inculpata I_______ C_______ a formulat obiectivele pe care le-a dorit in numar de 55 si a desemnat un expert parte in cauza, care a intocmit un punct de vedere care se afla l a dosarul cauzei.
Inculpatele au fost trimise in judecata pentru infractiunea de ucidere din culpa care a fost savarsita la data decesului pacientului N_____ V_____.
Infracțiunea de ucidere din culpă , în forma agravată de la art.178 alin.2 C.p., este fapta persoanei care cauzează din culpă moartea altei persoane, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru îndeplinirea unei anume activități.
Sub aspect obiectiv , t emeiul angajării răspunderii penale a medicului pentru o faptă săvârșită din culpă poate fi constatarea unei încălcări a obligației de a acționa cu diligență/atenție .
Medicul este obligat să depună toate diligențele pentru vindecarea pacienților. Medicului îi incumbă o obligație de îngrijire a pacienților săi. Aceasta presupune îndatorirea de a exercita grijă și îndemânare rezonabilă în diagnosticarea, sfătuirea și tratarea pacienților. Obligația este aceeași, indiferent de experiența doctorului.
Referindu-ne la activitatea profesională a medicului, trebuie să alăturăm obligației de diligență și pe cea de prudență , acesta fiind cadrul în care medicii trebuie să își exercite meseria. Responsabilitatea medicului va fi, astfel, angajată dacă aceste obligații profesionale nu sunt aduse la îndeplinire, indiferent de forma în care se manifestă.
Existența culpei medicale este determinată, de cele mai multe ori, de ignorarea de către medic a acestei obligații de diligență ce trebuie să stea la baza fiecărui act sau fapt pe care-l îndeplinește în relația sa cu pacientul.
Dacă fapta culpabilă a produs pacientului o vătămare care putea fi evitată în ipoteza în care medicul ar fi acționat cu diligența cerută de lege, se va angaja răspunderea disciplinară, civilă sau penală a acestuia, în funcție de împrejurările săvârșirii faptei și gravitatea prejudiciului.
Medicul va răspunde dacă nu și-a îndeplinit din culpă obligațiile ce îi reveneau ori nu a prestat serviciul medical cu îndemânare și grijă rezonabilă, astfel cum îi impune profesiunea medicală.
Obligațiile personalului medical s unt prevăzute în legile care reglementează exercitarea profesiei, în Codul de deontologie adoptat în cadrul profesiei, în Constituție, precum și în alte izvoare de drept.
Art.53 din Cod prevede că, în vederea stabilirii diagnosticului, tratamentului adecvat și în evitarea complicațiilor previzibile la pacientul aflat în îngrijirea sa , medicul trebuie să dea dovadă de diligență maximă .
În acest scop, trebuie să consacre toată conștiinciozitatea și timpul necesar, ajutându-se, dacă este cazul, de metodele științifice cele mai avansate în materie și recurgând la consulturi cât mai competente .
Lipsa de experiență nu poate fi invocată drept cauză exoneratoare într-o acțiune în neglijență medicală.
Din momentul în care a răspuns unei solicitări, medicul este automat angajat moral să asigure bolnavului în cauză îngrijiri conștiincioase și devotate, inclusiv prin trimiterea pacientului la o unitate medicală sau la un specialist cu competențe superioare ( art.55 din Cod).
Potrivit art.23,24 din Cod, medicul poate utiliza numai aparate de d_________ sau t________ autorizate și pentru mânuirea cărora are pregătire sau suficientă practică. Dacă în urma examinării sau în cursul tratamentului medicul consideră că nu are suficiente cunoștințe sau experiență pentru a asigura o asistență corespunzătoare, va solicita un consult prin orice mijloace cu alți specialiști sau va îndruma bolnavul către aceștia .
Din Fișa postului medicului de gardă întocmită de Spitatulul Județean de Urgență B____ rezultă că medicul de gardă poate apela la ajutorul oricărui specialist din cadrul Spitalului, chemându-l la nevoie de la domiciliu.
Acesta răspunde la chemările care necesită prezența sa în cadrul Spitalului și cheamă alți medici ai Spitalului, necesari pentru rezolvarea cazului.
Sub aspect subiectiv , infracțiunea prevăzută de art.178 din Codul penal presupune existența vinovăției sub forma culpei .
Cunoscută și sub denumirea de greșeală, culpa medicală reprezintă fapta medicului săvârșită fără intenție, în timpul (în legătură) cu exercitarea profesiei medicale prin care se produce un prejudiciu pacientului pentru care acesta este răspunzător deoarece ,în aceleași condiții, un alt medic cu aceeași pregătire profesională, nu l-ar fi generat .
Cu alte cuvinte acțiunea sau inacțiunea medicului culpabil este necorespunzătoare, inadecvată situației, cauzând un prejudiciu care ar fi putut fi evitat de un alt medic (în aprecierea responsabilității medicale se recurge astfel la un prototip de bază reprezentat de așa-numitul medic standard sau medic etalon , care are are cunoștințele și capacitățile fizice și psihice impuse de exercițiul medicinei, fără ca acesta să fie o somitate, un vârf profesional în domeniul medical), cu o conduită rezonabilă.
Medicii nu sunt judecați după standardele celui mai experimentat, celui mai îndemânatic sau după cel mai bine pregătit membru al profesiunii, ci prin raportare la standardele unui practician cu o competență obișnuită într-un anumit domeniu medical.
Culpa medicală poate fi prin comisiune sau prin omisiune .
Medicul va răspunde nu doar pentru ce a făcut în cursul intervenției medicale, ci și pentru ceea ce nu a făcut și trebuia să facă.
Culpa profesională prin nepregătire (neștiință, incompetență) este determinată de lipsa cunoștințelor de specialitate, dar și de o practică medicală insuficientă, ceea ce va determina o abordare greșită a cazului atât sub aspect de d_________, cât și terapeutic . De cele mai multe ori, în astfel de situații, rezultatul negativ asupra pacientului este consecința și a refuzului medicului de a solicita un consult medical interdisciplinar sau de a trimite pacientul la o altă unitate sanitară specializată (care conturează culpa medicală prin omisiune).
Nu se poate cere unui medic să aibă cunoștințe în toate specializările. Orice medic este însă obligat să cunoască atitudinea de urmat în urgențe și să poată pune un d_________ obișnuit în orice situație, indiferent de specialitatea practicată.
Culpa profesională prin neprevedere sau neglijență (culpa simplă) se traduce prin poziția psihică a medicului, care nu prevede rezultatul periculos al faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă .
Neglijența se poate manifesta în orice etapă a asistenței medicale curativ-profilactice, fiind una dintre cele mai frecvent întâlnite forme de culpă medicală.
Neglijența reprezintă omisiunea de a face ceva ce un om cu o prudență modestă, ghidat după aspectele specifice conduitei omului grijuliu, ar face sau, dimpotrivă, a face ceva ce un om prudent și diligent nu ar face.
În materia responsabilității medicale, neglijența presupune nereușita de a acționa în concordanță cu standardele unui medic cu o competență normală.
Obligația este aceea de a exercita o îngrijire normală, chibzuită, rezonabilă.
Culpa medicală in omitendo sau prin inacțiune ori abstențiune este considerată o culpă de tactică (abilitate) medicală și se produce atunci când medicul nu face ceea ce ar fi trebuit să facă .
Aceasta poate îmbrăca diverse variante, în cazul de față fiind incidentă culpa profesională prin nerespectarea dreptului pacientului la o a doua opinie medicală și care duce la privarea de șansa de supraviețuire a bolnavului, cum ar fi:
– neacceptarea efectuării examinării medicale și de către un alt medic sau de o echipă interdisciplinară,
– netrimiterea la un eșalon superior (o altă unitate sanitară cu posibilități mai mari de d_________ și t________).Trimiterea la un eșalon superior nu trebuie să reprezinte o dovadă de competență limitată.
Forma agravată de la alin.2 constă în uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anume activități.
Prin instituirea agravantei, legiuitorul a urmărit să determine la prudență pe cei ce exercită profesii sau meserii ori desfășoară anumite activități pentru care există dispoziții legale sau măsuri de prevedere, tocmai pentru că orice neatenție în exercitarea lor poate avea consecințe grave, constând chiar în pierderea vieții unei persoane. Uciderea din culpă în această formă agravată se întâlnește și în domeniul activității medicale.
Din ansamblul materialului probator administrat in cauza, rezulta ca cele trei inculpate in calitate de medici care i-au acordat asistență medicală pacientului N_____ V_____ nu i-au pus un d_________ corect și nu i-au aplicat un t________ corespunzător iar asistența medicală deficitară acordată pacientului de către inculpate a favorizat și nu a impiedicat constituirea lanțului cauzal care a avut ca finalitate moartea pacientului. Eroarea de d_________ s-a datorat examinării greșite, interpretării eronate a simptomelor, neefectuării unor teste, nesolicitării unui consult interdisciplinar, netrimiterii pacientului pentru consult de specialitate la o unitate medicală superioară sau neschimbării diagnosticului, în cazul tratamentului care nu a dat rezultate.
Inculpatele au dat dovadă de culpa profesionala prin neglijență – nesesizarea abdomenului acut și nesolicitarea consultului interdisciplinar cu un chirurg și privare de șansă – prin trimiterea tardivă a bolnavului la un eșalon superior.
Deși moartea numitului N_____ V_____ a fost inițiată de un proces inflamator-infecțios, datorită stabilirii unui diagnistic eronat și neaplicării tratamentului optim (chirurgical) în timp util, lanțul tanatogenerator al decesului pacientului nu a fost întrerupt în mod culpabil de acești medici din cadrul Spitalului Județean B____, care puteau și trebuiau să realizeze acest lucru .
Dacă diagnosticul corect de abdomen acut chirurgical s-ar fi stabilit de la început pacientul ar fi fost operat de urgență, evitându-se complicațiile ulterioare ce au condus la deces.
In drept fapta inculpatei S____ R_____ constând în aceea că în calitate de medic de gardă la S_______ Județean B____, specialitatea endocrinolog, la datele de 7.07.2007, ora 10.00 și 8.07.2007, orele 04.00, l-a consultat la Camera de Gardă a Spitalului Județean B____ pe pacientul N_____ V_____ și i-a stabilit un d_________ și un t________ eronate întrucât nu a efectuat un minim de investigații paraclinice obligatorii care ar fi permis stabilirea unui diagonostic corect și ar fi permis insituirea unor măsuri terapeutice adecvate, atitudinea sa neglijentă ducând ulterior la complicații grave și în final la decesul pacientului N_____ V_____ survenit pe data de 13.07.2007. intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa în forma agravată de la art.178 alin. 1, 2 C . pen.
Astfel, medicul S____ R_____:
– la momentul prezentării pacientului la Camera de Gardă îi stabilește diagnosticul de ,, Gastroenterocolită acută” care era eronat și nici nu a efectuat diligențele necesare pentru a evita eroarea de d_________,
– nu recomandă pacientului nici o investigație paraclinică suplimentară (de tipul ecografiei abdominale în urgență) sau consulturi medicale interdisciplinare (chirurgie, gastroenterologie),
– nu ia în considerare diagnosticul diferențial etiologic al altor afecțiuni abdominale (inclusiv chirurgicale), cu excepția enterocolitei acute, în condițiile în care se afla în fața unui tablou clinic patologic abdominal,
– stabilește un t________ medicamentos ambulatoriu care nu respectă regulile farmacologice și farmacokinetice (asociază un antispastic cu un prokinetic),
– deși este medic primar endocrinolog stabilește, în două rânduri, un d_________ în specialitatea boli infecțioase, neavând competență pentru diagnosticul pe care l-a stabilit,
– nu a solicitat ambulanța pentru transportul și internarea pacientului la o secție exterioară a Spitalului Județean B____ și nu i-a asigurat pacientului accesul la servicii de specialitate, abandonând pacientul și privându-l pe acesta de dreptul de a accesa servicii medicale de urgență,
– nu a depus toate diligențele profesionale de a asigura pacientului asistența medicală de care ar fi avut nevoie.
In drept fapta inculpatei I_______ C_______ constând în aceea că la data de 9.07.2007, în calitate de medic specialitatea boli infecțioase la S_______ Județean B____, l-a internat pe pacientul N_____ V_____ în Secția de Boli Infecțioase și i-a stabilit un d_________ și un t________ eronate întrucât nu a efectuat un minim de investigații paraclinice obligatorii care ar fi permis stabilirea unui diagonostic corect și ar fi permis insituirea unor măsuri terapeutice adecvate, atitudinea sa neglijentă ducând ulterior la complicații grave și în final la decesul pacientului N_____ V_____ survenit pe data de 13.07.2007.intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa. în forma agravată de la art.178 alin.1,2C. pen.
Medicul I_______ C_______ (fostă M_________):
– a internat pacientul în spital, fără a solicita consult chirurgical și fără a se efectua o ecografie și o radiografie abdominală necesare în fața tabloului clinic al bolnavului, astfel că nu a efectuat demersurile de d_________ care ar fi condus la stabilirea diagnosticului corect,
– a menținut diagnosticul eronat de gastroenterocolită acută și a stabilit un t________ eronat , fără a încerca să efectueze un d_________ diferențial, tratând astfel o afecțiune pe care pacientul nu o avea,
– a persistat în eroare, fără a încerca să efectueze un d_________ diferențial, favorizând astfel dezvoltarea gravelor complicații din finalul evoluției pacientului,
– nu a recunoscut diagnosticul de apendicită acută și nu a solicitat consult interdisciplinar în specialitate chirurgie, astfel că nu a dat dovadă de diligență maximă în stabilirea diagnosticului, a tratamentului adecvat și în evitarea complicațiilor previzibile la pacientul pe care l-a internat, deși putea și trebuia să facă acest lucru.
In drept fapta inculpatei B____ M______ constand in aceea ca la data de 12.07.2007, în calitate de medic specialitatea pediatrie, medic de gardă la Secția Boli Infecțioase a Spitalului Județean B____, nu a asigurat pacientului N_____ V_____ o asistență medicală corespunzătoare și în condițiile în care a constatat o stare generală mediocară a acestuia și simptomele evidente ale unui abdomen acut chirurgical nu a luat nici un fel de măsuri terapeutice, iar prin atitudinea sa neglijentă nu a întrerupt complicațiile grave ce au dus în final la decesul pacientului N_____ V_____ survenit pe data de 13.07.2007, întrunește sub aspect obiectiv și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpăin forma agravata- prev. de art.178 alin.1,2 C.pen.
Astfel, deși în data de 12.07.2007, orele 01.15 constată că pacientul prezenta dureri abdominale și o ușoară dispnee, aceasta nu întreprinde nici un gest terapeutic pentru a elucida cauza acestor simptome, iar la orele 7.30 deși constată o stare generală mediocră, paloare, dispnee cu ortopnee, matitate bazală dreapta pulmonară, abdomen dificil de palpat, contractat, fără apărare musculară, recomandă doar efectuarea unei radiografii pulmonare, fără a lua nici un fel de măsuri terapeutice în interesul bolnavului în condițiile în care se afla în fața unui tablou clinic grav ce reclama intervenții medicale de urgență, ci dimpotrivă își încheie serviciul de gardă
În prezenta cauză s-a reținut forma agravată a infracțiunii de ucider e din culpă întrucât inculpatele au săvârșit infracțiunea în exercițiul profesiei, prin încălcarea măsurilor de prevedere pentru exercițiul profesiei, iar ca urmare a acestor încălcări s-a produs decesul victimei.
La stabilirea legii mai favorabile, instanța a avut în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 265/2014, care a constatat că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
În acest context, instanța la aplicarea legii mai favorabile a avut în vedere disp.art 16 alin.2 din Legea nr 187/2002 pentru punerea in aplicare a Legii nr 286/2009 privind Codul Penal apreciind ca tratamentul sanctionator mai favorabil pentru inculpate raportat la criteriile mentionate in textul de lege este cel al suspendarii conditionate din vechiul Cod Penal.
Astfel , constand existenta faptei si vinovatia inculpatelor, în baza art 178 alin.1 si 2 C . pen, cu aplicarea art. 74 alin.1 lit.a – 76 alin.1 C. pen si art 5 NCP va condamna inculpata S____ R_____ la pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, inculpata I_______ C_______ la pedeapsa de de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa si inculpata B____ M______ la pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.
La dozarea pedepselor instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72, Cod penal și anume: limitele de pedeapsă prevăzute de textul de lege incriminator, împrejurările săvârșirii faptei, gradul de pericol social concret al acesteia , si persoana inculpatelor care se afla la prima incidență cu legea penală , au studii superioare si au dat dovada de o conduita buna in societate anterior savarsirii faptei.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal va interzice fiecarei inculpate pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64, alin.1 lit. a teza a II a lit. b Cod penal.
În baza art. 81 – 82 Cod penal va dispune suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani si 6 luni.
In baza art. 71, alin. 5, Cod penal va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii aplicată inculpatelor, prevăzută de art. 64 alin.1 lit.a teza a II a, lit. b, Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
Va atrage atenția inculpatelor cu privire la dispozițiile art. 83 si 84 Cod penal. a căror nerespectare poate atrage revocarea suspendării condiționate a pedepsei aplicate prin prezenta sentință și executarea ei alături de o nouă pedeapsă aplicată pentru o altă infracțiune săvârșită cu intenție înăuntrul termenului de încercare sau pentru neîndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin prezenta hotărâre până la expirarea termenului de încercare, situație în care instanța va dispune revocarea suspendării executării pedepsei.
Parintii pacientului N_____ V_____ s-au constituit parti civile cu suma de 170.000 lei din care suma de 20.000 lei daune materiale reprezentand cheltuielile cu inmormantarea si cu pomenile ulterioare efectuate si suma de 150.000 lei daune morale precum si cu suma de 400 lei lunar reprezentand renta lunara.
Cu privire la actiunea civila exercitata in cauza, instanta retine ca potrivit art. 19 alin.1 C. pr. pen. obiectul actiunii civile il constituie tragerea la raspundere delictuala a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul actiunii penale, fapta inculpatului constituind atat temei al raspunderii penale cat si temei al raspunderii civile ca fapt ilicit. Astfel, solutionarea actiunii civile se face potrivit disp. art. 1357 NCC, 1387 NCC, 1390 NCC, 1391 NCC si 1392 NCC.
Potrivit art. 1357 NCC, care reglementeaza conditiile raspunderii pentru fapta proprie,cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă .
Din dipozitiile art. 1390 NCC rezulta ca despăgubirea pentru prejudiciile cauzate prin decesul unei persoane se cuvine numai celor îndreptățiți, potrivit legii, la întreținere din partea celui decedat. Cu toate acestea, instanța, ținând seama de împrejurări, poate acorda despăgubire și celui căruia victima, fără a fi obligată de lege, îi presta întreținere în mod curent.La stabilirea despăgubirii se va ține seama de nevoile celui păgubit, precum și de veniturile pe care, în mod normal, cel decedat le-ar fi avut pe timpul pentru care s-a acordat despăgubirea. Dispozițiile art. 1.387-1.389 se aplică în mod corespunzător.
In conformitate cu disp. art. 1391 NNC, in caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială. Instanța judecătorească va putea, de asemenea, să acorde despăgubiri ascendenților, descendenților, fraților, surorilor și soțului, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum și oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu. Dreptul la despăgubire pentru atingerile aduse drepturilor inerente personalității oricărui subiect de drept va putea fi cedat numai în cazul când a fost stabilit printr-o tranzacție sau printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Dreptul la despăgubire, recunoscut potrivit dispozițiilor prezentului articol, nu trece la moștenitori. Aceștia îl pot însă exercita, dacă acțiunea a fost pornită de defunct.Cel care a făcut cheltuieli pentru îngrijirea sănătății victimei sau, în caz de deces al acesteia, pentru înmormântare are dreptul la înapoierea lor de la cel care răspunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli.
De asemenea, potrivit art. 1392 NCC cel care a făcut cheltuieli pentru îngrijirea sănătății victimei sau, în caz de deces al acesteia, pentru înmormântare are dreptul la înapoierea lor de la cel care răspunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli.
F___ de dispozitiile legale mentionate, instanta va admite in parte actiunea civila promovata de partile civile N_____ V_____ si N_____ E____ si va obliga inculpatele in solidar, in solidar si cu partea responsabila civilmente S_______ J_______ de Urgenta Buzau si alaturi de asiguratorii la de raspundere civila: S_________ de A________ Romaneasca A_____, S_________ de A________ Uniqua SA, G_______ Asigurari SA si S_________ de A________ U____ SA la plata sumei de 170.000 lei din care suma de 20.000 lei daune materiale si suma de 150.000 lei daune morale.
Astfel, despagubirile materiale vizeaza sumele cheltuite de acestia cu inmormantarea si pomenirile ulterioare ale victimei iar despagubirile morale vizeaza repararea prejudiciului moral suferit de descendentii victimei care au avut legături strânse de afecțiune cu aceasta, în momentul decesului.
Va obliga inculpatele la plata sumei de 1200 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge exceptia nulitatii raportului de expertiza efectuat de INML M___ Minovici .
În baza art. 178 alin.1 si 2 C . pen, cu aplicarea art. 74 alin.1 lit.a – 76 alin.1 C. pen si art 5 NCP condamna inculpata S____ R_____ , fiica lui M_____ și E____, născută la data de 31.07.1956 în orașul D______, județul B_______, studii superioare, un copil major, medic la S_______ J_______ B____, domiciliată în mun. B____, _____________________, județul B____, fără antecedente penale, CNP xxxxxxxxxxxxx la pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal interzice inculpatei pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64, alin.1 lit. a teza a II a lit. b Cod penal.
În baza art. 81 – 82 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani si 6 luni.
În baza art. 71, alin. 5, Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei accesorii aplicată inculpatei, prevăzută de art. 64 alin.1 lit.a teza a II a, lit. b, Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
Atrage atenția inculpatei cu privire la dispozițiile art. 83 si 84 Cod penal.
În baza art. 178 alin.1 si 2 C . pen, cu aplicarea art. 74 alin.1 lit.a – 76 alin.1 C. pen si art 5 NCP condamna inculpata I_______ C_______ (fostă M_________), fiica lui C____ și V______, născută al data de 08.12.1969 în mun. B____, studii superioare, căsătorită, un copil minor, în prezent medic al S_______ Clinic de Boli Infecțioase dr. V_____ B____ București, domiciliată în București, sector 2, Șoseaua P_________, nr. 256, ________________________________________ penale, CNP xxxxxxxxxxxxx la pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal interzice inculpatei pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64, alin.1 lit. a teza a II a lit. b Cod penal.
În baza art. 81 – 82 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani si 6 luni.
În baza art. 71, alin. 5, Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei accesorii aplicată inculpatei, prevăzută de art. 64 alin.1 lit.a teza a II a, lit. b, Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
Atrage atenția inculpatei cu privire la dispozițiile art. 83 si 84 Cod penal.
În baza art. 178 alin.1 si 2 C . pen, cu aplicarea art. 74 alin.1 lit.a – 76 alin.1 C. pen si art 5 NCP condamna inculpata B____ M______ , fiica lui V_____ și E____, născută la data de 26.06.1947 în mun. B____, studii superioare, văduvă, medic pediatru la S_______ de Boli Cronice Smeeni, fără antecedente penale , CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în mun. B____, ______________________ 4 A , _________________ de 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal interzice inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64, alin.1 lit. a teza a II a lit. b Cod penal.
În baza art. 81 – 82 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani si 6 luni.
În baza art. 71, alin. 5, Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei accesorii aplicată inculpatei, prevăzută de art. 64 alin.1 lit.a teza a II a, lit. b, Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
Atrage atenția inculpatei cu privire la dispozițiile art. 83 si 84 Cod penal.
Obliga inculpatele in solidar, in solidar si cu partea responsabila civilmente S_______ J_______ de Urgenta Buzau si alaturi de asiguratorii de raspundere civila: S_________ de A________ Romaneasca A_____, cu sediul în București, sector 2, __________________.31-33, S_________ de A________ Uniqua SA, cu sediul în București, sector 1, ___________________, G_______ Asigurari SA, cu sediul în București, sector 1, _______________________.45 si S_________ de A________ U____ SA, cu sediul în București,sector 1, __________________ la plata sumei de 170.000 lei din care suma de 20.000 lei daune materiale si suma de 150.000 lei daune morale către părtile civile N_____ I__ și N_____ E____, domiciliati în B____, ______________________ A, ________________.
Obliga inculpatele la plata sumei de 1200 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 28.05.2015.
s-a datorat examinării greșite, interpretării eronate a simptomelor, neefectuării unor teste, nesolicitării unui consult interdisciplinar, netrimiterii pacientului pentru consult de specialitate la o unitate medicală superioară sau neschimbării diagnosticului, în cazul tratamentului care nu a dat rezultate.
SURSA: rolii.ro
