FRA: Interviu cu victimele încălcării securității datelor personale. „Viața mea s-a schimbat la 180 de grade”

Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) a publicat într-un raport[1] răspunsurile unor persoane care au fost victime ale încălcării securității și confidențialității datelor cu caracter personal. Potrivit FRA[2], atunci când au fost întrebate despre prejudiciile care le-au adus încălcarea normelor privind protecția datelor, persoanele au descris prejudiciile în termeni psihologici sau sociali. Acestea au descris prejudiciul ca emoțional sau social (opinia altor persoane sau impactul asupra relațiilor cu ceilalți).

Ele au menționat diferite grade de suferință, panică și insecuritate (inclusiv sentimentul de a fi urmărit sau sub supraveghere), neputință, deteriorarea reputației sau neputință cu privire la un abuz de putere.

Redăm mai jos câteva mărturii ale persoanelor afectate oferite de FRA.[3]

„Am părăsit locul de muncă în condiții foarte dureroase. […] Și nu m-am putut apăra deoarece nu am știut dacă aceste acuzații au existat sau nu.” (Grecia)

„Consecințele [încălcării secretului medical] au fost cumplite. Toți oamenii în care am avut încredere au dispărut. În joc a fost pierderea auto-determinării. Întreaga mea lume s-a prăbușit și am rămas singură, fără bani și fără sprijin.” (Germania)

„Viața mea s-a schimbat la 180 de grade. Nu reușesc să îmi continui viața. Nu reușesc să fac ce mi-am propus. Am proiecte de realizat în viața, am planuri, idei […]. Dar nu pot să fac nimic. Nu pot deoarece sunt o persona non grata la bănci și alte instituții. Sau, mai degrabă, numele meu nu contează.” (Portugalia)

Te-ar putea interesa și:

• Investigații GDPR. 10 Lucruri pe care trebuie să le știi despre controalele GDPR.
• Ce este GDPR? Regulament GDPR explicat în 5 minute.
• Cum se calculează amenzile pentru încălcarea GDPR?

Persoanele intervievate din Republica Cehă, Italia, Țările de Jos, Portugalia și România au declarat că încălcările în domeniul ocupării forței de muncă au cauzat prejudicii, ar fi procedurile disciplinare, suspendarea și/sau încetarea contractului de muncă sau riscul de concediere. Alte prejudicii au fost imposibilitatea de a obține un împrumut, lipsa oportunităților de angajare, pierderi financiare, costuri ridicate de reprezentare juridică.

Întrebați de ce s-au hotărât să depună o plângere sau să depună acțiune în instanță, persoanele au răspuns[4]:

„Era un control general. Știau totul: când mergeai la toaletă, când părăseai locul de muncă. Toate acestea au condus către un mediu de lucru neprielnic.” (Reclamant, Portugalia).

„Parolele de la Yahoo, Gmail și Facebook mi-au fost sparte și această persoană și-a asumat identitatea mea pentru aproximativ un an. El a trimis e-mail-uri în numele meu și a postat conținut obscene pe Facebook. Am vrut să se oprească.” (Portugalia)

FRA a concluzionat că persoanele vizate întâmpină probleme în a obține despăgubiri pentru prejudiciile cauzate deoarece, printre altele[5]:

• Reprezentarea juridică înseamnă costuri;
• Majoritatea judecătorilor și avocaților sunt nespecializați în domeniul protecției datelor, fiind un domeniu nou de drept;
• Procedurile judiciare se întind pe o perioadă lungă de timp.
• Dificultatea probării prejudiciului.

[1] FRA, Access to data protection remedies in EU Member States.

[2] Idem, p. 28.

[3] Ibidem.

[4] Idem, p.29.

[5] Ibidem, p. 37-45.

[6] Conform portalului legeaz.net, Tribunalul de Primă Instanţă este un organ comunitar înfiinţat pe lângă Curtea Europeană de Justiţie, care judecă în primă instanţă litigiile în care reclamanţi sunt persoanele fizice şi funcţionarii comunitari.

[7] Cauza T‑48/05, Yves Franchet, Daniel Byk împotriva Comisiei Comunităților Europene, Hotărârea din 8 iulie 2018, ECLI:EU:T:2008:257, par. 411.

KIT GDPR Premium

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]