Interogatoriul în România – probă în procesul civil




Interogatoriul desfășurat la nivelul statului român nu este nicidecum desprins din filmele cu spioni sau din procedurile efectuate de către procurori – sub lumina lămpii și prin constrângere. Acesta presupune o procedură aplicabilă și reglementată la nivelul probelor din cadrul procesului civil, în cazuri date, în scopul unei bune soluționări a procesului.

Interogatoriul – probă în procesul civil

Interogatoriul constituie probă în procesul civil și reprezintă chemarea oricăreia dintre părți în fața instanței de judecată, în scopul relatării sau prezentării anumitor fapte, care sunt de natură să ducă la soluționarea cauzei.

În cadrul prezentului articol vom analiza modalitățile de luare a interogatoriului în cazuri particulare, precum: interogarea persoanei fizice, posibilitatea interogării persoanelor aflate în străinătate, interogarea persoanelor juridice și a asociaților cu drept de reprezentare, interogarea reprezentantului legal, interogarea prin intermediul unui judecător delegat sau prin comisie rogatorie. De asemenea, vom contura și ,,consecințele” privind neprezentarea unei părți la interogatoriu sau refuzul acesteia de a răspunde la interogatoriu.

Considerăm că este necesară analiza acestei proceduri și, în mod special, informarea persoanelor interesate cu privire la desfășurarea procedurii contencioase la nivel intern în materia admisibilității anumitor probe.




Cum este reglementat interogatoriul în România?

Interogatoriul este reglementat la nivel intern prin intermediul art. 351 din Codul de procedură civilă. Conform acestuia, instanța poate încuviința, la cerere sau din oficiu, chemarea la interogatoriu a oricăreia dintre părți, cu privire la fapte personale, care sunt de natură să ducă la soluționarea procesului.

De asemenea, cadrul normativ conturează prin intermediul art. 348 din Codul de procedură civilă, faptul că reprezintă mărturisire recunoașterea de către una dintre părși, din proprie inițiativă sau în cadrul procedurii interogatoriului, a unui fapt pe care partea adversă își întemeiază pretenția sau apărarea.

Având în vedere prevederile legale, interogatoriul reprezintă o probă în materia procesual civilă, care poate să fie încuviințată de către instanța de judecată, în scopul soluționării unui proces.

Procedura luării interogatoriului cunoaște cazuri particulare, pe care le vom detalia în cuprinsul prezentului articol.

Care este procedura luării interogatoriului persoanelor fizice?

Prin raportare la prevederile art. 352 din Codul de procedură civilă român, persoana chemată la interogatoriu va fi întrebată de către președintele completului de judecată asupra fiecărui fapt (care poate să conducă la soluționarea procesului) în parte. Cel chemat la interogatoriu poate să primească întrebări și de la alți participanți la proces, astfel:

  • Cu încuviințarea președintelui, fiecare dintre judecători, procurorul, când participă la judecată, precum și partea adversă pot pune direct întrebări celui chemat la interogatoriu.

Partea (persoana fizică) va răspunde la întrebările adresate fără să poată citi un proiect de răspuns scris în prealabil. Cu toate acestea, legea îi conferă dreptul de a se putea folosi de însemnări, cu încuviințarea președintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri. În completare, cadrul normativ prevede faptul că, în situația în care partea declară că pentru a răspunde trebuie să cerceteze înscrisuri, registre sau dosare, se va putea fixa un nou termen pentru interogatoriu. Atunci când ambele părți sunt de față la luarea interogatoriului, acestea pot să fie confruntate (procedura confruntării se aplică și în latura procesual penală).

Poate reprezentantul legal să fie interogat?

Respectând legislația în vigoare, conform art. 353 din Codul de procedură civilă, reprezentantul legal poate să fie chemat personal la interogatoriu, numai în legătură cu actele și faptele săvârșite în această calitate (reprezentant al unei persoane lipsite de capacitate de exercițiu, cel care asistă persoana cu capacitate de exercițiu restrânsă).

Procedura interogatoriului în cazul persoanelor juridice

În materia interogatoriului privind persoanele juridice, normele procesual civile prevăd în cadrul art. 355, următoarele aspecte:

  • Statul și celelalte persoane juridice de drept public, precum și persoanele juridice de drept privat vor răspunde în scris la interogatoriul ce li se va comunica în prealabil;
  • Se exceptează societățile de persoane, ai căror asociați cu drept de reprezentare vor fi citați personal la interogatoriu[1].

Părțile aflate în străinătate pot să fie interogate?

Răspunsul pentru această întrebare se prefigurează în cadrul art. 356 din Codul de procedură civilă. Astfel, partea care se află în străinătate și este reprezentată în proces prin intermediul unui mandatar, poate să fie interogată prin acesta:

  • Dacă prin tratate sau convenții internaționale la care România este parte ori prin acte normative speciale nu se prevede altfel, partea care se află în străinătate și este reprezentată în proces printr-un mandatar va putea fi interogată prin acesta;
  • În acest caz, interogatoriul va fi comunicat în scris mandatarului, care va depune răspunsul părții dat în cuprinsul unei procuri speciale și autentice. Dacă mandatarul este avocat, procura specială certificată de acesta este suficientă[2].

Cazuri particulare privind interogatoriul prin judecător delegat sau prin comisie rogatorie

Interogatoriul poate să fie luat și prin intermediul unui judecător delegat sau prin comisie rogatorie. Această situație este reglementată prin intermediul art. 357 din Codul de procedură civilă. Conform art. 357, instanța poate să încuviințeze luarea interogatoriului la locuința celui chemat la interogatoriu, printr-un judecător delegat, dacă partea, din motive temeinice, este împiedicată de a veni în fața instanței. În acest caz, răspunsurile la întrebări se vor consemna în prezența părții adverse sau în lipsă, dacă aceasta a fost citată și nu s-a prezentat. Cu privire la partea care locuiește în circumscripția altei instanțe, aceasta se va asculta prin comisie rogatorie[3].

Cum sunt consemnate răspunsurile date la interogatoriu în materie procesual civilă?

Conform art. 354, alin. (1) din Codul de procedură civilă, răspunsurile la interogatoriu vor fi trecute pe aceeași foaie cu întrebările. Interogatoriul va fi semnat pe fiecare pagină de președinte, grefier, de cel care l-a propus, precum și de partea care a răspuns după ce a luat cunoștință de cuprins. Tot astfel vor fi semnate adăugirile, ștersăturile sau schimbările aduse, sub sancțiunea de a nu fi ținute în seamă.




Ce se întâmplă în situația în care partea interogată sau cealaltă parte nu poate sau nu vrea să semneze? Conform prevederilor legale, dacă partea interogată sau cealaltă parte nu voiește ori nu poate să semneze, se va consemna în josul interogatoriului. În cazul în care interogatoriul a fost dispus din oficiu, vor fi consemnate în încheierea de ședință atât întrebările, cât și răspunsurile.

Cum sunt ,,sancționate” neprezentarea la interogatoriu sau refuzul de a răspunde la interogatoriu?

Respectând dispozițiile art. 358 din Codul de procedură civilă din România, în situația în care partea, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfățișează, instanța poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină ori numai ca un început de dovadă în folosul aceluia care a propus interogatoriul. În acest din urmă caz, atât dovada cu martori, cât și alte probe, inclusiv prezumțiile, pot fi admise pentru completarea probatoriului.

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]




Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!