Inteligența artificială și viitorul digital – Ce aduce nou Comisia Europeană?




Comisia Europeană a abordat Inteligența Artificială dintr-o perspectivă a viitorului. La data de 19.02.2020, Comisia Europeană, alcătuită din noua echipă de comisari europeni ai mandatului 2019-2024, sub președinția Ursulei von der Leyen, a publicat trei documente cu o importanță deosebită pentru viitorul digital al Uniunii Europene, în general, și al Inteligenței Artificiale, în special. În articolul de astăzi vom discuta aceste trei documente din perspectiva aspectelor inedite pe care le configurează, aspecte care, cel mai probabil, vor face obiectul unei propuneri legislative adresate de către Comisie Consiliului și Parlamentului European în vederea declanșării procedurii legislative ordinare pentru îmbogățirea cadrului legislativ european în acest domeniu aflat în plină expansiune.

În cele ce urmează, voi prezenta, pe scurt, strategia propusă de către Comisie prin fiecare dintre aceste trei documente, pentru următorii 5 ani:

1. Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, ”Formarea viitorului digital al Europei” (Shaping Europe’s digital future);

Prin această comunicare, Comisia încurajează deblocarea potențialului economic al fluxului liber de date și al tehnologiilor digitale.  Se afirmă că[1] o digitalizare eficientă a Uniunii va necesita anumite investiții din acesteia, la nivel de dezvoltare a competențelor necesare, a infrastructurii și a tehnologiilor în curs de apariție.

Acest document asigură cadrul necesar pentru primele două strategii concrete, cea privind datele și cea privind Inteligența Artificială.




Acest cadru strategic se bazează pe trei obiective principale:

  • „o tehnologie care să funcționeze pentru oameni” ; în sfera Inteligenței Artificiale, această comunicare, împreună cu Cartea Albă ce va fi discutată mai jos, promovează o Inteligență Artificială „de încredere”, în sensul respectării siguranței, a drepturilor fundamentale și a datelor, precum și în sensul existenței răspunderii pentru neconformare. De asemenea, acest obiectiv vizează construirea și utilizarea unor tehnologii digitale superioare în sfera A.I. În vederea asigurării acestui obiectiv, Comisia propune ca parte a strategiei introducerea unui plan de acțiune privind educația digitală, cu scopul „alfabetizării digitale” a noilor generații, în viața cărora Inteligența Artificială va ocupa un loc mult mai proeminent. Adițional, se promovează un sistem de interoperabilitate între guvernele Statelor Membre UE.
  • „o economie corectă și competitivă”; se promovează evaluarea și revizuirea legilor din domeniul dreptului concurenței, pentru ca acestea să poată fi adaptate progresului tehnologic și al digitalizării Uniunii, în special în ceea ce privește piața unică. În noua strategie, consumatorul ocupă un rol extrem de important și activ, fiind încurajat să facă alegeri informate, fapt reflectat în adoptarea unei noi Agende a Consumatorului.
  •  o societate deschisă, democratică și durabilă”: acest obiectiv se preconizează că poate fi atins prin adoptarea unor reguli noi care să guverneze piața unică pentru servicii digitale, prin augumentarea nivelului de responsabilitate plasat asupra furnizorilor de servicii și platforme online.

Pe lângă aceste trei obiective principale, prin această comunicare i se dă Uniunii Europene o dimensiune globală, fiind percepută ca un actor internațional semnificativ în domeniul Inteligenței Artificiale. Luând în considerare abordarea europeană privind adoptarea unor reguli stricte și obligatorii în materie de dreptul concurenței (antitrust) și de protecția datelor cu caracter personal, se preconizează[2] că și reglementările din domeniul Inteligenței Artificiale ce urmează să apară la nivelul UE vor reprezenta un punct de referință important pentru alte jurisdicții, precum S.U.A., unde există doar o serie de recomandări în acest domeniu, nicidecum acte normative cu caracter obligatoriu. Pe agenda Comisiei se află și adoptarea unei Strategii Globale de Cooperare Digitală până în 2021. De asemenea, se militează pentru promovarea abordării UE din acest domeniu în raporturile sale cu state terțe.

2.Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, ”O strategie europeană privind datele” (A European strategy for data)

Prin această comunicare, Comisia atrage atenția asupra importanței creării unei piețe unice a datelor la nivelul Uniunii, în interiorul căreia să existe un flux liber al datelor între toate sectoarele (ca, de exemplu, sectorul agricol, financiar, sanitar etc.), cu respectarea regulilor privind protecția datelor cu caracter personal și concurența loială. Crearea acestei piețe unice a datelor este extrem de importantă în contextul A.I., având în vedere faptul că această tehnologie funcționează pe bază de date, algoritmi și putere de calcul.[3]

Această piață unică a datelor se poate atinge prin:

  • Adoptarea unor reguli corecte și clare privind utilizarea, reutilizarea și accesul la date;
  • Investiția în standarde, instrumente și infrastructuri de ultimă generație pentru stocarea și procesarea datelor;
  • Implementarea unor spații de date comune și interoperabile la nivelul Uniunii;
  • Acordarea de drepturi și instrumente utilizatorilor, precum și încurajarea dezvoltării anumitor competențe digitale de către aceștia, pentru a-i face capabili să se afle în control total asupra datelor lor.

3. Carte Albă privind Inteligența Artificială – o abordare europeană către excelență și încredere
De precizat este faptul că, fiind o Carte Albă, acest document conține o serie de propuneri adresate UE, invitând la dialog publicul, cu părțile interesate, cu Consiliul și cu Parlamentul European în vederea atingerii unui consens care să fie apt ca, în viitor, să se concretizeze prin lărgirea cadrului legislativ unional.[4]

De-a lungul timpului, s-a încercat, la nivelul UE, facilitarea și îmbunătățirea cooperării în privința Inteligenței Artificiale, în vederea sporirii concurenței în domeniu și a construirii încrederii publicului în această tehnologie, bazată pe valorile ocrotite de Uniune. Abordarea în ceea ce privește Inteligența Artificială și robotica se bazează pe aspecte tehnologice, etice, legale și socio-economice cu scopul final de a exploata capacitatea industrială și economică a Inteligenței Artificiale și de a pune această tehnologie în slujba cetățenilor.[5]

Așa cum am menționat deja, Inteligența Artificială reprezintă o tehnologie bazată pe procesarea automată a datelor și a algoritmilor, în virtutea puterii de computare, cu scopul obținerii unor comportamente specific umane.  Câteva exemple pentru a înțelege conceptul sunt mașinile care se conduc singure, programe integrate în anumite dispozitive, precum Alexa sau Siri etc.

Evident, utilizarea acestor tehnologii care s-a dezvoltat rapid în ultimul deceniu nu beneficiază de protecția unor legi adaptate împotriva unor probleme care ar putea să rezulte din această utilizare, în special în sfera vieții private, a drepturilor omului și a bunăstării personale.[6]  Deci, Comisia a decis să facă un prim pas spre adaptarea legislației prin publicarea acestei Cărți Albe.

Continuând ideile din prima Comunicare, și în sfera Inteligența Artificială se dorește crearea unui cadru pentru o Inteligență Artificială 1de încredere”. Pentru atingerea acestui obiectiv, strategia propune testarea și certificarea datelor utilizate de algoritmi. Se vor prioritiza pentru certificare sistemele considerate ”cu risc ridicat”, pentru a evita barierele inutile care ar putea fi plasate prin testarea și certificarea tuturor sistemelor, împiedicând sau încetinind inovația. Aceste sisteme cu ”risc ridicat” sunt considerate a fi echipamentul medical, mașinile care se conduc singure și sistemele de decizie automată în privința obținerii ajutoarelor sociale.[7]

Se încurajează utilizarea de date imparțiale (”unbiased”) pentru prevenirea discriminării ce poate interveni în contextul procesării automate a unor categorii de date.

În vederea sprijinirii dezvoltării sectorului Inteligenței Artificialeși a deblocării întregului său potențial economic, UE își propune să aloce a sumă de 20 miliarde € pe an, pentru următorii 10 ani. Prin comparație, suma este extrem de ambițioasă față de cei doar 3.2 miliarde € alocați A.I.  în 2016.[8]




Inteligența Artificială. Viitor. Concluzii

Pentru a concluziona, este de necontestat faptul că s-a făcut un pas important la nivelul UE în direcția adaptării cadrului legislativ la dezvoltările rapide din sfera Inteligenței Artificiale, în sensul alinierii acestei tehnologii la valorile Uniunii și la drepturile fundamentale, care pot fi cu ușurință încălcate prin utilizarea necorespunzătoare a acesteia. De asemenea, se poate observa o disponibilitate a legiuitorului european de a colabora cu reprezentanți ai industriei Inteligenței Artificiale și cu societatea civilă, reprezentată de utilizatorii acestei tehnologii, cu scopul maximizării eficienței legislației ce urmează a fi propusă și, eventual, adoptată. Până atunci, Cartea Albă privind Inteligența Artificială este deschisă consultării publicului, care poate aduce comentarii, până pe data de 19 mai 2020. Consultarea publicului este necesară cu precădere în acest context, având în vedere că fiecare dintre noi a avut, cel puțin o dată, contact cu o formă de Inteligența Artificială și că, în scurt timp, viețile noastre cotidiene vor gravita în jurul acestor noi tehnologii, al „Internetului lucrurilor” și al dispozitivelor inteligente. Dacă acestea sunt apte a-și servi scopul inițial, și anume, de a ne facilita viața și sarcinile de zi cu zi, sau, dimpotrivă, dacă reprezintă un risc sporit pentru viața noastră privată, rămâne de văzut după reglementarea la nivel legislativ a acestui aspect.

Autor Maria Alexandra Enescu


ALTE ARTICOLE

Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!