Înșelăciunea pe internet. Noțiune, prevenție și cazuri reale în România

Odată cu evoluția științei și a tehnologiei, raporturile comerciale au început să se deruleze tot mai mult pe internet. De la cumpărarea unor produse și până la încheierea de contracte, oamenii descoperă cu fiecare zi ce trece facilitățile oferite de platformele online. Ce se întâmplă însă când datele și informațiile sunt utilizate în scopul prejudicierii anumitor persoane?

Folosirea datelor unor societăți fără împuternicire din partea acestora

În scopul derulării raporturilor comerciale cu celeritate sau al îndeplinirii unor formalități pentru persoanele juridice, acestea pot să împuternicească o persoană fizică care să acționeze în scopul enunțat mai sus.

Această împuternicire este reglementată în România de către Codul civil, în cadrul art. 2009 privind contractul de mandat. Prin intermediul contractului, o parte se obligă să încheie mai multe acte juridice pe seama celeilalte părți (mandatar și mandant).

Există însă situații în care persoanele, prevalându-se de așa-zisa ,,bună-credință”, acționează folosind date ale anumitor societăți, fără a fi primit împuternicirea în acest sens. Deci, calitatea pe care și-o adjudecă este una falsă.

Folosirea datelor societăților comerciale și acționarea în numele lor, deși nu există nicio împuternicire în acest sens, având ca scop ulterior obținerea de sume de bani de la terțe persoane (care consideră că au încheiat raporturi cu societatea comercială însăși), constituie infracțiunea de înșelăciune.

Înșelăciunea este prevăzută în Codul penal al României în cadrul art. 244. Infracțiunea de înșelăciune are următoarea structură:

  • Presupune inducerea în eroare a unei persoane;
  • Inducerea se poate realiza prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase;
  • Inducerea se poate realiza și prin prezentarea ca mincinoasă a unei fapte adevărate;
  • Scopul urmărit este obținerea pentru sine sau pentru altă persoană a unui folos patrimonial;
  • Folosul patrimonial trebuie să fie injust;
  • Este necesar să se producă o pagubă;
  • Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 6 luni la 3 ani;
  • Sporul de pedeapsă crește de la unu la 5 ani atunci când înșelăciunea este săvârșită prin folosirea de nume sau de calități mincinoase (inclusiv de alte mijloace frauduloase);
  • Împăcarea înlătură răspunderea penală a persoanei care a comis infracțiunea.

 

Înșelăciunea pe internet – Caz practic relevant în România 

Pentru a face referire la infracțiunea de înșelăciune în sfera online, ne vom raporta la Sentința nr. 3043/2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara. Speța este relevantă întrucât se pliază pe forma tipică de înșelăciune.

Situația de fapt din cazul practic precizat anterior este următoarea:

  • Inculpatul G.S.M. a indus în eroare un număr de 37 de persoane în perioada decembrie 2012-februarie 2013;
  • Inducerea în eroare s-a realizat prin postarea pe platformele de internet mercador.ro, bizcaf.ro, tocmai.ro a unor anunțuri de angajare nereale;
  • Anunțurile de angajare vizau recrutarea în scopul angajării în afara României, în domeniul agriculturii, silviculturii și al construcțiilor;
  • Inculpatul a indus în eroare persoanele prin folosirea numelor unor societăți comerciale, fără să aibă însă împuternicire din partea acestora;
  • Pentru persoanele care aplicau pentru acest loc de muncă exista o taxă care se percepea de inculpat, cu titlul de taxă de traducere a contractului de muncă ce urma a fi semnat (traducere din limba română în limba germană);
  • Taxa era în valoare de 35 de lei;
  • Sumele de bani urmau să fie virate direct în contul inculpatului (a se vedea în acest sens legeaz.net, Sentința nr. 3043/2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara).

În această speță, Judecătoria Timișoara a aplicat inculpatului pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe un termen de încercare de 6 ani. Instanța s-a orientat către aplicarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, dată fiind conduita inculpatului dar și a faptului că nu a mai fost condamnat anterior.

Te-ar putea interesa și:

Înșelăciunea pe internet. Ce determină persoanele să încheie acte juridice în sfera online-ului, care ulterior se dovedesc păgubitoare ?

În luarea și fundamentarea unei decizii stau la bază mai mulți factori. Aceștia sunt în principal factori de natură psihologică. Cu toate acestea, de cele mai multe ori oamenii acționează instinctual, în scopul satisfacerii unor nevoi de bază, primare. Persoanele din speța prezentată anterior au fost interesate de o asemenea ofertă tocmai prin prisma avantajelor sale: salarii foarte bune, transport gratuit, cazare gratuită, ș.a.m.d.. Oamenii acționează instinctual, furnizând atât date, cât și sume de bani unor ,,reprezentanți fictivi”  sau unor persoane ce figurează în altă calitatea decât cea reală.

Nevoia de înavuțire rapidă îi determină pe mulți să nu verifice veridicitatea informațiilor ce apar în sfera online.

Un caz de actualitate din România este tot o infracțiune tipică de înșelăciunea pe internet comisă față de o femeie de 51 de ani din Brăila, care a transferat o sumă de bani în valoare de 30.000 de euro în contul unui așa-zis general american. Raporturile dintre cele două persoane s-au desfășurat în sfera online-ului, pe platforma de socializare Facebook (a se vedea și realitatea.net, O nouă metodă de înșelăciune pe internet în România).

Atenție la datele de identificare ale societăților și la calitatea ,,reprezentantului” acestora

Faptul că o persoană pretinde că acționează în numele unor societăți nu implică automat și veridicitatea susținerilor sale.

În nenumărate cazuri persoanele acționează pentru obținerea unui folos material, utilizând date care le sunt la îndemână (date publice). De aceea, este necesară atât o mai bună protecție asupra datelor societăților comerciale, cât și o atentă verificare a tuturor anunțurilor publicate în sfera virtuală.

Acest lucru se poate schimba prin acțiuni de informare a persoanelor despre riscurile la care se expun, sau la care se pot expune, atunci când furnizează date prin intermediul internetului și, în special, atunci când aleg să transmită sume de bani în conturi despre a căror origine nu au informații.

Faptul că o persoană poate pretinde că se ocupă de formalitățile necesare  în vederea încheierii unui contract sau că reprezintă o societate comercială pe o anumită perioadă de timp, trebuie să fie verificat. Accesul rapid la informație nu presupune în mod categoric și faptul că acea informație este reală. Iar infracțiunile de înșelăciune în sfera virtuală au început să fie din ce în ce mai dese.




Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!