Independența autorităților de supraveghere a prelucrării datelor cu caracter personal

de Ruxandra SAVA

[Acest articol va fi publicat în Revista Dreptul nr. 10/2021. Pentru mai multe informații, accesați site-ul oficial al revistei Dreptul]

Rezumat: Potrivit Regulamentului General privind Protecția Datelor (în continuare RGPD), în fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuie să funcționeze, în condiții in independență deplină, una sau mai multe autorități de supraveghere independente a prelucrării datelor cu caracter personal. Prin urmare, prin acest articol ne propunem să atingem două obiective principale. Un prim obiectiv este acela de a explica noțiunea de „independență deplină”, iar al doilea obiectiv este acela de a găsi și analiza o parte din elementele esențiale pentru garantarea unei independențe depline. Metodologia utilizată s-a orientat pe studiul legislației europene și naționale (tratatele europene, RGPD, Constituția României, Codul Administrativ), pe studiul doctrinei și pe analiza jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (în continuare CJUE) cu privire la problematica independenței depline a autorităților de supraveghere. Din această lucrare se desprinde concluzia că noțiunea de independență a autorităților de supraveghere este o noțiune fragilă ce necesită întreaga atenție a statelor membre. Drepturile și libertățile fundamentale ale omului trebuie să supraviețuiască oricăror mișcări politice sau interese comerciale. Statele membre, prin dreptul național, trebuie să asigure garanții adecvate pentru asigurarea unei independențe depline a autorităților de supraveghere și să instituie norme eficiente privind sancționarea celor care atentează la statutul independent al acestora. Deoarece noțiunea de independență este o noțiune fragilă, în viitor, acțiunile statelor membre pentru garantarea independenței autorităților de supraveghere trebuie să crească în mod direct proporțional cu gradul de risc al noilor tehnologii asupra vieții private și asupra celorlalte drepturi și libertăți fundamentale.

În ceea ce privește structura lucrării, în Introducere, am discutat despre necesitatea existenței unor autorități naționale pentru protecția datelor. În secțiunea II, am prezentat, pe scurt, anumite considerații generale despre autoritățile de supraveghere. În secțiunea III, am expus anumite considerații generale despre regimul juridic al autorităților administrative autonome în România. În secțiunea IV.A am analizat și definit noțiunea de „independență deplină”, iar în secțiunea IV.B am desprins din legislație, doctrină și jurisprudență o parte din elementele esențiale pentru garantarea unei independențe depline și am explicat, pe scurt, aceste elemente.

Cuvinte-cheie: Regulamentul General privind Protecția Datelor, RGPD, autorități de supraveghere independente, independență deplină, drepturi și libertăți fundamentale, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, dreptul la viață privată, autorități administrative autonome, cauza C-518/07, cauza C-288/12, Autoritatea Națională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal, ANSPDCP.

 

[Acest articol va fi publicat în Revista Dreptul nr. 10/2021. Pentru mai multe informații, accesați site-ul oficial al revistei Dreptul]




AFLĂ MAI MULTE!