ICCJ: Certificatele COVID-19 au fost nelegale și discriminatorii

Luna trecută, pe 16 noiembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a menținut hotărârea Curții de Apel București (sentința civilă nr. 1796 din 3 decembrie 2021) prin care au fost anulate actele administrative ale Guvernului și ale CNSU (HG nr. 1183/2021 și HNCSU nr. 101/2021) care au stat la baza condiționării cetățenilor să dețină certificate COVID-19 care să ateste vaccinarea, imunizarea sau testarea. Reclamanții, un fotograf și o avocată, au cerut în instanță suspendarea și anularea actelor administrative care le condiționau participarea la diverse activități de atestarea vaccinării, imunizării sau testării. Reclamanții s-au judecat cu Guvernul României, CNSU și MAI și au câștigat. ÎCCJ le-a dat dreptate printr-o hotărâre definitivă.

Curtea de Apel București a anulat cele două acte administrative (HG nr. 1183/2021 și HNCSU nr. 101/2021) pentru că acestea au fost adoptate cu încălcarea Constituției. Astfel, art. 53 alin. (2) din Constituție prevede că orice restrângere a drepturilor și libertăților nu trebuie să aducă atingere existenței dreptului sau libertății. Curtea a constat că cele două acte au negat drepturile și libertățile persoanelor care nu au fost vaccinate, trecute oficial prin boală sau testate. În același timp, instanța a observat că aceste norme au fost adoptate într-un mod discriminatoriu. În concret, astfel cum a subliniat Curtea, dispozițiile cuprinde în actele anulate au plasat „persoanele nevaccinate/netrecute oficial prin boala/netestate intr-o categorie diferita de restul persoanelor, unora nefiindu-le permis accesul, iar celorlalte fiindu-le permis”. Această diferență de tratament a fost abuzivă și nu a fost necesară într-o societate democratică deoarece statul avea la îndemână mijloace mai puțin intruzive pentru prevenirea și tratarea afecțiunii (e.g., medicamente pentru tratarea bolii, experiența sistemelor medicale din alte țări).

Cele două acte ale Guvernului și ale CNSU au încălcat legislația națională, europeană și internațională privind drepturile omului, respectiv art. 53, alin. 2 din Constituția României, art. 1, alin. 2 din Legea nr. 55/2020, a OG nr. 137/2000, a art. 14 din C.E.D.O., art. 21 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene si  art. 2 si 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Hotărârea Curții de Apel poate fi citită la următorul link.

 

Rezumat realizat de Av. Ruxandra Sava




Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!