Următorul text este preluat și tradus de pe site-ul EUMANS, iar petiția poate fi semnată aici.
Mulțumim colegei Maria Enescu pentru traducere.
„Trăim o perioadă extraordinară și riscantă. Avem nevoie ca UE să preia inițiativa stabilirii unui plan care să cuprindă acțiuni concrete pe termen scurt și mediu, care să răspundă provocărilor globale cu care ne confruntăm astăzi. Niciun stat nu poate face față singur consecințelor COVID-19.
Invităm astfel Parlamentul European să implementeze mecanisme adecvate în vederea reluării activității sale cât mai curând posibil și să organizeze un spațiu pentru elaborarea, propunerea și mobilizarea tuturor instrumentelor posibile. Sistemul instituțional unional actual s-a dovedit a fi slab și inadecvat.
Pe lângă măsurile luate pe termen scurt, este necesară reluarea inițiativei reformei democratice a UE în vederea adaptării acesteia la scopul urmărit.
Parlamentul European trebuie să se afle în fruntea acestui efort, și să stimuleze Uniunea să urmeze acest drum, bazat pe 5 piloni:
- Furnizarea unui răspuns comun și sistematic din partea Uniunii față de criza COVID-19;
- Îmbunătățirea sistemului sanitar și a instrumentelor și a competențelor de protecție civică de la nivelul UE pentru ținerea sub control a focarelor;
- Implementarea tuturor măsurilor economice, financiare și de politică monetară pentru a permite UE să acceseze resurse și măsuri comune pentru sprijinirea cetățenilor împotriva consecințelor pandemiei, incluzând măsuri pentru mutualizarea datoriilor publice, resurse proprii pentru bugetul UE, potrivit unei reforme ecologice radicale a fiscalității europene;
- Transformarea primelor etape ale Conferinței privind Viitorul Europei într-o asociație publică online și reconfigurarea scopurilor acesteia;
- Contribuirea la un mecanism global pentru prevenirea și gestionarea epidemiilor și pandemiilor;
Primul pilon face referire la măsurile necesare pentru gestionarea urgenței COVID-19 pe termen scurt; acestea ar trebui să fie implementate de îndată:
MĂSURI DE URGENȚĂ ȘI STATUL DE DREPT
UE ar trebui să-și fortifice resursele și instrumentele (inclusiv clauza de solidaritate prevăzută de fostul articol 222) și să le implementeze în vederea sprijinirii instrumentelor naționale de protecție civică și a sănătății. Aceasta include armonizarea criteriilor pentru măsurarea și clasificarea cazurilor care activează în totalitate Mecanismul European de Protecție Civică – acordând atenție sporită prevenirii viitoarelor epidemii și pandemii – pentru furnizarea echipamentelor medicale necesare și distribuirea acestora în țările și regiunile care au cea mai mare nevoie.
UE ar trebui de asemenea să monitorizeze și să furnizeze recomandări privind respectarea garanțiilor fundamentale ale statului de drept și ale libertăților cetățenești sub politicile de restricționare implementate de către Statele Membre cu ocazia acestei situații de urgență. Alte reforme necesare se referă la măsuri utile în vederea împuternicirii UE să gestioneze provocări globale precum recesiunea socială și economică, schimbările climatice. Câteva dintre aceste propuneri vizează o schimbare constituțională a nivelul Uniunii Europene. Acolo unde este necesar, Parlamentul European ar trebui să-și activeze competențele în sensul propunerii de modificări aduse tratatelor în vederea stabilirii unui proces constitutiv.
COMPETENȚELE UE ȘI REFORMELE CONSTITUȚIONALE
Așa cum propunea Tratatul privind înființarea UE aprobat de către Parlament în 1984, protecția sănătății ar trebui să facă parte dintre competențele concurente ale UE, supuse procedurii legislative ordinare. Decât să susțină sau să coordoneze în mod sumar activitatea Statelor Membre în anumite circumstanțe, UE ar trebui să adopte un cadru legislativ armonizat în aceste domenii strategice, cu precădere prin înființarea Corpului European de Protecție Civică.
INSTRUMENTELE FINANCIARE ȘI REFORMELE CONSTITUȚIONALE
Parlamentul European ar trebui să invite Comisia Europeană să implementeze o intervenție financiară coordonată cu scopul gestionării situației economice curente precare și stringente. O parte dintre aceste resurse ar trebui utilizate pentru asigurarea conversiunii ecologice a fiscalității europene și pentru promovarea investițiilor ”verzi”. Pentru facilitarea aprobării acestor măsuri, UE ar trebui să introducă proceduri legislative ordinare pentru toate competențele sale, incluzând competențele fiscale, bugetare, financiare și cele privind politica externă, prin înlăturarea votului unanim.
Următoarele măsuri financiare ar trebui propuse de către Parlament:
- Accesarea și augumentarea bugetului Fondului European de Ajustare la Globalizare în vederea furnizării de ajutor financiar pentru muncitorii concediați din cauza acestei situații de urgență. Această finanțare ar trebui să fie de asemenea adresată persoanelor cu o situație materială precară și persoanelor fără adăpost, cu scopul asigurării dreptului la onoare și la o locuință;
- Retragerea Cadrului Financiar Multianual (CFM) din 2 mai 2018, planificat pentru 1 ianuarie 2021, care propunea un nou cadru financiar multianual pentru o perioadă de 5 ani, ce cuprindea mijloacele pentru a transforma Mecanismul European de Stabilitate într-un instrument de dezvoltare durabilă, precum și finanțarea pentru investițiile europene;
- Introducerea de împrumuturi și ipoteci (EUROBOND sau ”Legăturile Europene de Sănătate”) pentru finanțarea imediată a sistemelor europene și naționale de sănătate pentru a putea face față pandemiei, care amenință viețile a milioane de cetățeni, precum și întreaga stabilitate de dezvoltare durabilă economică și financiară a UE;
- Deplasarea chestiunilor fiscale către procedura legislativă ordinară și acordarea Uniunii de competențe fiscale pentru adoptarea propriilor noi resurse – precum o taxă vamală de carbon (și tarifarea carbonului) – pentru finanțarea bugetului UE (sau Instrumentul Bugetar din zona Euro, dacă această decizie nu poate fi aprobată decât la nivelul zonei Euro);
- Revizuirea țintelor de reducere a emisiilor ale UE pentru alinierea acestora prevederile Tratatului de la Paris (între -55% și -65% până în 2030) și pentru echiparea UE pentru a putea deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050;
- Accelerarea implementării Noii Ordini Ecologice (”Green New Deal”).
O DEZBATERE CONSTITUȚIONALĂ PENTRU RELANSAREA CONFERINȚEI PRIVIND VIITORUL EUROPEI
Contextul social și politic al Conferinței privind viitorul Europei, programată pentru începutul lunii mai 2020, a fost perturbat din cauza pandemiei.
Parlamentul European ar trebui să propună un nou cadru și o nouă compoziție, ținând seama de actuala criză sanitară și de impactul devastator asupra economiei. Conferința privind viitorul Europei ar trebui să fie confirmată și reconfigurată, în primă fază, sub forma unei conferințe online accesibile tuturor cetățenilor europeni, cu o parte dintre participanții la conferință selectați în mod aleatoriu dintre toți cetățenii UE pentru a se obține o participare cât mai diversă și intersectorială a societății europene, în materie de localizare geografică, sex, vârstă, context socio-economic și/sau nivel al educației.
Principalele obiective și subiecte de discuție ale Adunării ar trebui să fie:
o Implicarea cetățenilor în dezbaterea privind politicile publice necesare adresării crizei și a recuperării ulterioare acesteia;
o Redactarea de propuneri pentru un nou Pact Constituțional între cetățeni și Statele Membre în vederea împuternicirii și democratizării instituțiilor europene.
CONTRIBUȚIA EUROPEANĂ LA MĂSURILE LUATE LA NIVEL GLOBAL
Parlamentul European ar trebui să îndemne UE să contribuie la:
- Sporirea ajutorului financiar pentru statele cu venituri mici și mijlocii (LMICs) pentru fortificarea și pregătirea sistemelor sanitare ale acestora pentru noi epidemii;
- Asigurarea unui acces global la medicamentele esențiale enumerate de către Organizația Mondială a Sănătății;
- Promovarea ratificării de instrumente internaționale pentru protecția drepturilor omului (cu precădere un protocol adițional la Pactul Internațional privind drepturile economice, sociale și culturale- PIDESC), asigurând remedii individuale în cazul încălcării dreptului la sănătate și ”dreptului la știință”, și utilizând Comentariul General la Națiunilor Unite privind Știința, pentru a clarifica obligațiile prevăzute de art.15 din PIDESC stabilind un raportor special pentru ”dreptul la știință”;
- Promovarea colaborării internaționale privind schimbul de date și a producției de date deschise – alături de toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea dreptului la viață privată al indivizilor – incluzând monitorizarea bolilor, crearea unor baze de date cu cazurile accesibile organizațiilor relevante în mod simplu și imediat, stabilind reguli impunând statelor partajarea acestor informații în mod gratuit;
- Ajungerea la un consens în privința priorităților de cercetare și a protocoalelor de probă, pentru a permite candidaților la vaccinuri și la antivirale să parcurgă rapid procesele planificate de luare a deciziilor în privința fortificării coordonării și a partajării platformelor, astfel încât revizuirile legislative să aibă loc în mod rapid, fiind bazate pe probe și nevoi medicale științifice, permițând furnizorilor să producă doze la scară largă, la un preț redus și în mod facil;
- Fortificarea coordonării și partajarea listelor cu echipele special locale și internaționale special instruite care pot fi mobilizate în mod rapid;
- Asigurarea finanțării adecvate, în parteneriat cu sectorul privat, pentru a permite structurilor existente să fie rapid reorganizate pentru producție în timpul unei pandemii, inclusiv prin fonduri de urgență corespunzătoare pentru finanțarea producției și distribuirii de vaccinuri persoanelor aflate în nevoie, indiferent de localizarea acestora.
Toate aceste probleme globale necesită o mobilizare transnațională – doar printr-o participare extinsă și generală vom putea depăși obstacolele politice, diplomatice, tehnice și bugetare, lucru necesar pentru îmbunătățirea protecției calității vieții individuale și colective și pentru promovarea drepturilor omului.