Cum ar trebui înțeleasă egalitatea în drepturi a cetățenilor?

Egalitatea în drepturi a cetățenilor[1] este reglementată la nivel intern prin intermediul Constituției României, în cadrul art. 16 alin. (1)-(4). De asemenea, legea civilă reglementează în cadrul art. 30 egalitatea în fața legii civile a tuturor persoanelor. Egalitatea este conturată și în cadrul art. 8 din Codul de procedură civilă, fiind înțeleasă ca exercitare a drepturilor procesuale în mod egal și fără discriminări.

Egalitatea – concept

Conceptul de ,,egalitate” reprezintă un ,,principiu potrivit căruia tuturor oamenilor li se recunosc aceleași drepturi și li se impun aceleași îndatoriri prevăzute de regula de drept”[2]. Egalitatea de drepturi (prin raportare la sfera de drept internațional) ,,înseamnă că toți indivizii au drepturi – indiferent dacă sunt bărbați sau femei, copii sau adulți, cu handicap fizic sau psihic și indiferent de originea lor, religia, culoarea sau orientarea lor sexuală”[3]. S-a apreciat faptul că egalitatea drepturilor între cetățeni nu interzice diferențierea dintre aceștia. Egalitatea de drepturi ,,garantează că indivizii au drepturi egale și se pot dezvolta liber; conceptul nu împiedică faptul că legea poate diferenția între diferiți indivizi sau grupuri de persoane, dar o astfel de diferențiere este permisă numai dacă poate fi justificată din motive factuale specifice”[4]. Egalitatea în drepturi este înțeleasă și ca ,,egalitate juridică între persoane fizice (egalitate în fața legii, non-discriminare, absența de privilegii)”[5]. Principiul egalității ,,poate impune unui stat să ia măsuri afirmative pentru a diminua sau elimina condițiile care provoacă sau ajută la perpetuarea discriminării”[6].

Egalitatea – cadrul legal

Egalitatea este reglementată la nivelul legislației interne în cadrul Constituției României, art. 16 alin. (1)-(4), în cadrul art. 30 din Codul civil român și în dispozițiile procesual civile.

În temeiul legii fundamentale a statului, egalitatea se regăsește în următoarea structură:

  • Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări;
  • Nimeni nu este mai presus de lege;
  • Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi;
  • În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale[7].

La nivelul legislației civile, egalitatea este înțeleasă prin raportare la capacitatea civilă, în sensul că următoarele categorii nu au nicio influență asupra capacității civile:

  • Rasa;
  • Culoarea;
  • Naționalitatea;
  • Originea etnică;
  • Limba;
  • Religia;
  • Vârsta;
  • Sexul;
  • Orientarea sexuală;
  • Opinia;
  • Convingerile personale;
  • Apartenența politică;
  • Averea;
  • Originea socială;
  • Gradul de cultură[8].

Este necesar să precizăm faptul că egalitatea este înțeleasă în temeiul dispozițiilor legii civile și ca egalitate în drepturi a copiilor, în conformitate cu prevederile art. 260 din Codul civil. În temeiul prevederilor legii civile, copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie, precum şi cu cei adoptaţi[9].

De asemenea, egalitatea este conturată și în cadrul art. 8 din Codul de procedură civilă. Conform prevederilor în vigoare, în procesul civil părţilor le este garantată exercitarea drepturilor procesuale, în mod egal şi fără discriminări.

Egalitatea în drepturi a cetățenilor

La nivel doctrinar, egalitatea în drepturi a cetățenilor a fost clasificată în egalitate strictă și egalitate relativă[10]. Egalitatea strictă este cunoscută și sub denumirea de ,,nediscriminare absolută” și se înțelege ca ,,echivalență totală a regimului juridic aplicabil unor situații de fapt disctincte”[11]. Pe de altă parte, egalitatea relativă exprimă ,,realitatea conform căreia pentru situații sociale diferite trebuie asigurate regimuri juridice adaptate specificului fiecăreia dintre ele”[12]

La nivel jurisprudențial, egalitatea în drepturi are înțelesuri și funcții complexe.

 


Egalitatea în drepturi a cetățenilor, consacrată la nivel constituțional, este înțeleasă în jurisprudența Curții Constituționale a României ca identitatea de soluţii numai pentru situaţii identice. Prin raportare la jurisprudența constituțională și la deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție:

,,Conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în concordanţă cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, principiul constituţional al egalităţii în drepturi presupune identitatea de soluţii numai pentru situaţii identice, acest principiu neopunându-se la stabilirea unor soluţii diferite pentru persoanele aflate în situaţii distincte” – Decizia nr. 1710/2011 din 23 martie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justitie a României.

Cu privire la aplicarea unui tratament diferențiat, la nivel de jurisprudență s-a apreciat faptul că:

,,Tratamentul diferenţiat trebuie să urmărească sau să aibă ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice” – Decizia nr. 4147/2011 din 16 septembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României.

Tot prin raportare la sfera jurisprudențială precizăm următoarele aspecte privind principiul egalității cetățenilor:

,,Principiul constituţional al egalităţii în drepturi se traduce prin reglementarea si aplicarea unui tratament juridic similar unor subiecte de drept aflate in situaţii juridice similare” – Decizia nr. 258/2011 din 19 ianuarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României.

Te-ar putea interesa și:

[1]wikipedia.org

[2] https://dexonline.ro/definitie/egalitate.

[3] Equality of rights means that all individuals have rights – no matter whether they are male or female, children or adults, physically or mentally handicapped, and irrespective of their origin, their religion, their colour or their sexual orientation/

[4] Equality of rights does not prohibit to differentiate between individuals. Rather, equality of rights ensures that individuals – their diversity notwithstanding – have equal rights and may freely develop. Nor does equality of rights preclude that the law may differentiate between different individuals or groups of individuals. However, such differentiation is only permitted if it can be justified by specific factual reasons.

[5] wikipedia.org

[6]The principle of equality can in certain circumstances require a state to take affirmative action in order to diminish or eliminate conditions that cause or help to perpetuate discrimination. The Human Rights Committee has clearly stated this obligation in General Comment 18, and the Committee on Economic, Social and Cultural Rights frequently refers to the duty to take affirmative action in its Concluding Observations, humanrights.is

[7]Constituția României

[8] Precum şi orice altă situaţie similară, aici

[9] SURSA aici. 

[10] I. Muraru, E.S.Tănăsescu (coordonatori), Constituția României. Comentariu pe articole, Editura Universul Juridic, București, 2019, p. 138.

[11] Ibidem.

[12] Ibidem, p. 139.

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]





Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!