Legal, Privacy & Tech Blog.

Brass Scales of Justice in a close up view over a coppery background with copy space

Efectele deciziei CCR: Starea de alertă, carantina și izolarea. Constituționalitate

Update: Ordinul nr. 414/2020 privind instituirea măsurii de carantină a fost suspendat, iar până la noi modificări, carantina și izolarea sunt suspendate. Măsura izolării la domiciliu/carantinării instituționalitate se suspendă pentru toate persoanele, inclusiv cele care au fost carantinate/izolate înainte de 2 iunie 2020. În lipsa obligativității, măsura izolării rămâne doar o recomandare.

 

Starea de alertă a fost instituită la nivel intern prin Hotărârea de Guvern nr. 394/2020 (Hotărârea privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19). În temeiul art. 1, starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul țării pe o durată de 30 de zile. În temeiul art. 1 din prezenta hotărâre pct. 2-5:

  1. Pentru toate persoanele care vin în România din străinătate se instituie măsura carantinării/izolării la locuința/ locația declarată de persoana în cauză, împreună cu colocatarii, inclusiv familia/aparținătorii, după caz;
  2. Prin excepție, persoanele care nu au posibilitatea îndeplinirii condițiilor pentru carantina/izolarea la locuință/altă locație sau care solicită acest lucru pentru a nu își expune familia pot opta pentru măsura carantinei instituționalizate, în spații special destinate puse la dispoziție de autoritățile administrației publice locale;
  3. Persoanele care nu respectă măsurile de carantină/izolare la locuință/altă locație sunt introduse în carantină instituționalizată pentru o perioadă de 14 zile și obligate să suporte contravaloarea cazării și hrănirii pe perioada carantinei instituționalizate;
  4. Persoanele aflate în carantină instituționalizată la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri rămân în carantină în spațiile respective până la expirarea perioadei de 14 zile de la data intrării în carantină.

Starea de alertă a fost prelungită la nivelul statului român prin Hotărârea  de Guvern nr. 476/2020 (Hotărârea privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia). Având în vedere aceste aspecte, în temeiul art. 1 din prezenta hotărâre:

,,Începând cu data de 17 iunie 2020, se prelungește prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 18 mai 2020, aprobată cu modificări și completări prin Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2020, cu modificările și completările ulterioare”.

Conform prevederilor art. 3, în aplicarea dispozițiilor art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu completări prin Legea nr. 20/2020, cu completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările ulterioare, secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dispune, în colaborare cu Ministerul Sănătății, prin ordin al comandantului acțiunii, măsurile necesare prevenirii și combaterii infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, în cadrul acțiunilor de răspuns la nivel național.

KIT GDPR Premium

 

Măsurile privind instituirea carantinei sunt reglementate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, dintre care precizăm:

  1. În cazul epidemiilor/pandemiilor sau situațiilor de urgență de sănătate publică internaționale declarate de Organizația Mondială a Sănătății, dacă există un risc iminent pentru sănătatea publică, cu respectarea Regulamentului sanitar internațional (2005), la propunerea Grupului tehnic de experți ai Ministerului Sănătății, ministrul sănătății instituie carantina pentru persoanele care intră pe teritoriul României din zonele afectate, ca măsură de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor;
  2. În funcție de evoluția situației epidemiologice, Ministerul Sănătății stabilește și actualizează zonele afectate și perioada de carantinare obligatorie și alte măsuri necesare prin emiterea de instrucțiuni;
  3. Cheltuielile aferente cetățenilor români aflați în carantină pe teritoriul altor state, precum și cele necesare acoperirii transportului acestora din statele afectate pe teritoriul național se decontează din bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

În caz de nerespectare a măsurilor de carantinare, se vor aplica sancțiuni de natură contravențională, în temeiul Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. În temeiul art. 65 din prezenta lege,  constituie contravenție, în măsura în care este săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată potrivit legii penale infracțiune nerespectarea de către persoanele fizice a interdicției de ieșire din clădirile, localitățile sau zonele geografice în care a fost instituită carantina. Sancțiunea aplicabilă în această situație este cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei.

 

Te-ar putea interesa și:

 

Constituționalitatea carantinării și măsuri privind izolarea

La data de 3 iunie 2020, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 55/2020 și la data de 27 mai 2020 sesizarea a avut în vedere excepția de neconstituționalitate a dispoziţiilor art.25 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și ale art. 8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei.

Avocatul Poporului a sesizat miercuri CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la mai multe articole din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19,potrivit unui comunicat al instituției[2].

Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 55/2020 a vizat prevederile următoare (precizate cu titlu limitativ) din Legea nr. 55/2020:

Art. 4 alin. (3) și (4):

  • Când starea de alertă se instituie pe cel puţin jumătate din unităţile administrativ teritoriale de pe teritoriul ţării, măsura se supune încuviinţării Parlamentului. Parlamentul se pronunţă în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată;
  • Parlamentul poate încuviinţa măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări.

Art. 65 lit. s) și ș):

  • Constituie contravenţii, în măsura în care nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate potrivit legii penale infracţiuni, următoarele fapte săvârşite pe durata stării de alertă: (…) s) neefectuarea lucrărilor pentru demolarea parţială sau totală a unor construcţii, instalaţii sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantaţii sau păduri, de către persoanele fizice sau juridice ori de către personalul instituţiilor şi autorităţilor publice desemnate potrivit art. 5 alin. (4) lit. g); ş) împiedicarea de către orice persoană fizică a efectuării lucrărilor pentru demolarea parţială sau totală a unor construcţii, instalaţii sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantaţii sau păduri, stabilite potrivit art. 5 alin. (4) lit. h).

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.4 alin.(3) și (4), precum și ale art.65 lit.s), ș), art.66 lit.a), b) și c) în ceea ce privește trimiterile la art.65 lit.s), ș) și t) și ale art.67 alin.(2) lit.b) în ceea ce privește trimiterile la art.65 lit.s), ș) și t) din Legea nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt neconstituționale.

Raționamentul Curții Constituționale române este subsumat astfel:

  1. Parlamentul a cumulat funcțiile legislativă și executivă, cu consecința încălcării principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituție;
  2. S-a denaturat regimul juridic al hotărârilor de Guvern, ca acte de executare a legii, cu consecința încălcării art.108 din Constituție;
  3. S-a creat un regim juridic confuz al hotărârilor de Guvern, de natură să ridice problema exceptării acestora de la controlul judecătoresc, cu consecința încălcării prevederilor art. 21, art. 52 și art. 126 din Constituție, care consacră accesul liber la justiție, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și garantarea controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar.

Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, care a sesizat Curtea Constituțională. Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Excepția de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 25 alin.(2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și ale art. 8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei a vizat următoarele prevederi legale:

  • 25 alin. (2) din Legea nr. 95/2006: Măsurile privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii, precum şi bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii;
  • 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020: În cazul epidemiilor/pandemiilor sau situaţiilor de urgenţă de sănătate publică internaţionale declarate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, dacă exista un risc iminent pentru sănătatea publică, cu respectarea Regulamentului sanitar internaţional (2005), la propunerea Grupului tehnic de experţi ai Ministerului Sănătăţii, ministrul sănătăţii instituie carantina pentru persoanele care intră pe teritoriul României din zonele afectate, ca măsură de prevenire şi limitare a îmbolnăvirilor.

KIT GDPR Premium

 

Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei.

Raționamentul Curții Constituționale este următorul:

Curtea a constatat că dispozițiile art. 25 alin. (2) teza a doua („precum şi bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii”) din Legea nr.95/2006 și ale art.8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020 sunt neconstituționale deoarece aceste norme juridice nu întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate a legii impuse de art.1 alin.(5) din Constituție și afectează drepturi și libertăți fundamentale, așa cum sunt cele prevăzute de art. 23 alin.(1), art. 25 și art. 26 din Constituție, fără respectarea condițiilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale.

Cu privire la efectele acestor decizii, vom aplica prin analogie declarațiile fostului președinte al Curții Constituționale. Augustin Zegrean a (mai) apreciat faptul că până la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei CCR actul normativ (în baza cărora amenzile în starea de urgență au fost aplicate) este încă în vigoare, iar sancțiunile se pot da în continuare. După acel moment, a precizat el, prevederile sunt suspendate urmând ca Parlamentul sau, după caz Guvernul să remedieze ceea ce a semnalat CCR.

În situațiile date, până la pronunțarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, dispozițiile privind carantinarea sunt încă în vigoare. După momentul publicării, prevederile sunt suspendate.

În privința efectelor deciziilor Curții Constituționale române, la nivel doctrinar s-a apreciat faptul că ,,pentru a nu mai exista discuţii cu privire la efectele deciziilor pronunţate, Curtea a precizat expres cele trei categorii de situaţii în care efectele sale se produc: cauze pendinte, cauze definitive şi situaţii viitoare” (ipoteza excluderii mijloacelor de supraveghere tehnică realizate anterior publicării în Monitorul Oficial a deciziilor Curţii Constituţionale), situația conturată astfel și prin raportare la jurisprudența constituțională.

Prin raportare la prevederile constituționale, în temeiul art. 147 vom contura următoarele aspecte în materie de constituționalitate:

  • Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept;
  • În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale;
  • În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau acordului internaţional a fost constatată, acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat;
  • Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

În ceea ce privește motivarea și publicarea deciziilor Curții Constituționale române, s-a apreciat faptul că acestea se vor realiza în decurs de câteva săptămâni, ,,dar s-ar putea ca motivarea să se realizeze și în decurs de o săptămână (decizia privind neconstituționalitatea amenzilor în starea de urgență)”.

Opiniile exprimate la nivel de doctrină sunt orientate în sensul în care persoanelor aflate în carantină nu li se poate interzice părăsirea spitalului sau a unității medicale în care se află.

Cu toate acestea, dacă vom aplica prevederile constituționale în materie de efecte privind deciziile Curții Constituționale române, acestea devin obligatorii numai de la data publicării în Monitorul Oficial. Per a contrario, până la acea dată ele nu au caracter obligatoriu.

În privința regimului de carantinare și  autoizolare privind persoanele asimptomatice s-a apreciat faptul că cele două noțiuni sunt distincte și impun măsuri diferite, astfel:

  • Carantina se instituie pentru toate persoanele care nu prezintă simptome dar care se întorc din zonele cu transmitere comunitară extinsă a noului coronavirus (COVID-19);
  • Autoizolarea se instituie pentru persoanele care nu prezintă simptome dar: au călătorit în ultimele 14 zile în regiuni/localități din zonele afectate de COVID-19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă, au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome si care au calatorit in zone cu transmitere comunitară extinsă, au intrat în contact direct cu persoanele care au fost confirmate cu coronavirus (COVID-19), membrii de familie ai unei persoane care se încadrează în una dintre situatiile precizate anterior.

După publicarea Deciziei Curții Constituționale privind neconstituționalitatea dispozițiilor privind carantinarea persoanelor care intră pe teritoriul României din zonele afectate, ca măsură de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor, apreciem că măsura carantinării persoanelor care intră pe teritoriul României din zonele afectate nu poate să mai fie una obligatorie în temeiul O.U.G. nr. 11/2020 (art. 8 alin. (1)). Cu toate acestea, în aceste situații, se vor aplica dispozițiile din Ordinul nr. 414 din 11 martie 2020 privind instituirea măsurii de carantină pentru persoanele aflate în situația de urgență de sănătate publică internațională determinată de infecția cu COVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei (întrucât excepția de neconstituționalitate vizează numai prevederile din O.U.G. 11/2020 și, în lipsa posibilității de aplicare a acestora, există cadru normativ privind persoanele asimptomatice care intră în România din țările afectate):

  • Pentru toate persoanele care vin în România din țările care nu fac obiectul excepției de la carantinare/izolare, se instituie măsura carantinării/izolării la locuința/locația declarată de persoana în cauză, împreună cu colocatarii, inclusiv familia/aparținătorii, după caz;
  • Persoanele care vin în România din țările care fac obiectul excepției de la carantinare/izolare, dar care, înaintea plecării din țara respectivă, nu au stat cel puțin 14 zile pe teritoriul acesteia, intră în carantină/izolare la locuința/locația declarată de persoana în cauză, împreună cu colocatarii, inclusiv familia/aparținătorii, după caz;
  • Se instituie măsura de izolare la domiciliu următoarelor categorii de persoane:a)persoane care au călătorit în ultimele 14 zile în localități din zonele afectate de COVID-19, altele decât cele cu transmitere comunitară extinsă (zona galbenă);b) persoane care au intrat în contact direct cu persoanele cu simptome și care au călătorit în zone cu transmitere comunitară extinsă;c) persoane care au intrat în contact direct cu persoanele care au fost confirmate cu coronavirus (COVID-19);d) membri de familie ai unei persoane care se încadrează în una dintre situațiile precizate anterior;
  • Categoriile de persoane nominalizate se vor izola la domiciliu timp de 14 zile, timp în care își monitorizează starea de sănătate. În situația în care prezintă simptome de boală vor anunța medicul de familie sau sistemul «112». Dacă la sfârșitul celor 14 zile de izolare la domiciliu nu prezintă simptome de boală, aceștia pot ieși din izolare fără a avea nevoie de documente justificative (aviz epidemiologic).

 

Te-ar putea interesa și:

 

[Conținutul prezentului articol nu reprezintă o consultație juridică în temeiul Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, iar site-ul nu își asumă răspunderea pentru conținutul publicat de autori, editori și colaboratori.]


Ti-a placut articolul? Arată-le și celorlalți!

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Cel mai vândut produs

Abonează-te!

E gratuit! Primește articolele noastre direct pe mail. Te poți dezabona oricând.

Prin abonare declari că ai peste 16 ani, că ai citit și că ești de acord cu Politica de confidențialitate LegalUp (https://legalup.ro/confidentialitate/)

Recomandăm...

KIT GDPR

Toată documentația GDPR la un click distanță. Suport inclus GRATUIT timp de un an.

© 2020 Toate drepturile rezervate

Made with ❤ by LegalUp.ro