Legal, Privacy & Tech Blog.

amânarea judecății

În ce condiții pot fi restrânse drepturile și libertățile în România?




Democrația cumulează sub auspiciile sale două elemente importante: demos-ul și kratos-ul. Aceasta reunește ,,poporul” (înțeles ca o majoritate limitată) și ,,puterea” (care și aceasta cunoaște limitări în sfera sa, dar care este instituită ca necesitate pentru ca un sistem social și un stat să existe și să funcționeze).

Câtă vreme democrația este instituită la nivel constituțional, se pornește de la premisa conform căreia drepturile și libertățile persoanelor nu pot să fie restrânse, însă există excepții despre care vom discuta mai jos în articol. În acest sens este relevant art. 15 din Constituția României, care dispune următoarele:

  • Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea[i].
  • Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile[ii].

Conform acestor prevederi, toți cetățenii statului român beneficiază de drepturile și libertățile care sunt consacrate atât la nivel constituțional, cât și prin intermediul legilor speciale. De asemenea, acestora nu li se aplică doar drepturile și libertățile existente la nivel statal, ci le incumbă și anumite obligații, pe care trebuie să le respecte (fie că provin de la nivel constituțional, fie de la nivelul legislației speciale). Un principiu fundamental este statuat în cadrul art. 15, anume principiul neretroactivității legii. Acest principiu presupune faptul că legea dispune numai pentru viitor. Dacă s-ar realiza o aplicare retroactivă, pentru trecut, s-ar aduce atingere ,,siguranței juridice” și, totodată, raporturilor juridice deja încheiate. Există două excepții de la acest principiu, instituite prin Constituția României, anume legea penală mai favorabilă și legea contravențională mai favorabilă. În privința legii penale, principiile aplicării legii penale mai favorabile (până la judecarea definitivă a cauzei, după judecarea definitivă a cauzei) sunt relevante în acest sens, fiind o garanție pentru persoana din procesul penal sau care se află în executarea unei pedepse (căreia i se va aplica o sancțiune mai favorabilă, prin raportare la sancțiunile existente și prevăzute de lege).

 


În materie de drepturi și libertăți, Constituția României este clară. Toți cetățenii statului român beneficiază de drepturi și  libertăți. Pot însă acestea să fie restrânse într-o societate democratică drepturile și libertățile?

În sensul precizat anterior, se va impune analiza art. 53 din Constituția României privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Prevederile sale sunt relevante, astfel:

  • Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav[i].

[i]A se consulta în acest sens platforma online ce cuprinde dispozițiile constituționale http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=2#t2c1s0sba15.

[i] http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=2#t2c1s0sba15.

[ii] Ibidem.

 

  • Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii[i].

Conform legii fundamentale a statului român, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți se poate realiza. Criteriile în temeiul cărora poate opera restrângerea sunt: apărarea securității naționale, ordinea, sănătatea sau morala publică, drepturile și libertățile cetățenilor, defășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru sau ale unui sinistru deosebit de grav. Cu toate acestea, dacă se vor pune în raport două dintre criterii, precum securitatea națională și libertatea cetățeanului, este posibil ca prioritar să fie cel dintâi.

[i] Ibidem.

Condițiile în care se dispune restrângerea sunt prevăzute expres de către constituantul român, în temeiul a două principii esențiale: proporționalitatea și necesitatea. Măsura dispusă trebuie să fie astfel necesară într-o societate democratică și, condiție suplimentară, ca aceasta să fie proporțională în raport de situația care a determinat-o. A fortiori, măsura nu trebuie să fie aplicată în mod discriminatoriu (având în vedere criterii precum vârstă, sex, gen, ș.a.m.d.) și nu trebuie să aducă atingere existenței dreptului sau a libertății.

În raport de preceptele enunțate anterior, în România se poate dispune restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților cetățenilor, respectând însă criteriile precizate în mod clar de Constituție. Orice restrângere care nu ar respecta aceste precepte este situată în afara legii. De asemenea, orice restrângere care încalcă precepetele și regulile enunțate nu poate fi aplicabilă într-o societate democratică.

 

Te-ar putea interesa și:


Ti-a placut articolul? Arată-le și celorlalți!

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Cel mai vândut produs

Abonează-te!

E gratuit! Primește articolele noastre direct pe mail. Te poți dezabona oricând.

Prin abonare declari că ai peste 16 ani, că ai citit și că ești de acord cu Politica de confidențialitate LegalUp (https://legalup.ro/confidentialitate/)

Recomandăm...

KIT GDPR

Toată documentația GDPR la un click distanță. Suport inclus GRATUIT timp de un an.

© 2020 Toate drepturile rezervate

Made with ❤ by LegalUp.ro