Drepturile refugiaților în România. Care sunt acestea?

În România drepturile refugiaților sunt reglementate prin Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Străinii beneficiază de o serie de drepturi și când se află în perioada soluționării cererii de azil.

Care sunt drepturile străinului pe perioada soluționării cererii de azil?

Potrivit art. 17 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, pe durata procedurii de azil, străinul care solicită acordarea unei forme de protecție are următoarele drepturi:

a) dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, cu excepția situației în care cererea de azil a fost respinsă în urma soluționării acesteia în procedură accelerată sau în procedură la frontieră, caz în care străinul trebuie să părăsească statul român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată. În cazul procedurii de determinare a statului membru responsabil cu examinarea cererii de azil, dreptul de a rămâne pe teritoriul României încetează la data efectuării transferului;



 

b) dreptul de a fi asistat de un avocat în orice fază a procedurii de azil;

c) dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, în orice fază a procedurii de azi un interpret apt să asigure o comunicare corespunzătoare;

d) dreptul de a contacta și a fi asistat de un funcționar al Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în orice fază a procedurii de azil;

e) dreptul de a fi consiliat și asistat de un reprezentant al organizațiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii de azil;

f) dreptul de a fi informat, în momentul depunerii cererii sau ulterior, în termen de maximum 15 zile de la depunerea cererii, într-o limbă pe care o înțelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înțelege, cu privire la procedura de urmat, drepturile pe care le are și obligațiile ce îi revin pe parcursul procedurii de azil, cu privire la consecințele nerespectării acestor obligații și ale lipsei cooperării cu autoritățile competente, precum și cu privire la consecințele unei retrageri explicite sau implicite a cererii;

f^1) dreptul de a avea acces, personal sau prin reprezentant, la informații conținute de dosarul personal, cu excepția situației în care divulgarea informațiilor sau a surselor de la care au fost obținute ar periclita securitatea națională, a organizațiilor sau a persoanelor care au furnizat respectivele informații sau în cazul în care s-ar prejudicia examinarea cererii de protecție internațională. Accesul la informații din dosarul personal se face pe bază de cerere adresată structurii specializate pe probleme de azil a Inspectoratului General pentru Imigrări. La cererea solicitantului de protecție internațională pot fi eliberate, în mod gratuit, copii ale unor documente de la dosarul personal, potrivit prevederilor prezentei legi;

g) dreptul la protecția datelor personale și a oricăror alte detalii în legătura cu cererea sa;

h) cu anumite exceptii prevazute de lege, dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, a cărui valabilitate va fi prelungită periodic de Oficiul Român pentru Imigrări. Solicitantul care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru plata taxei aferente eliberării sau prelungirii documentului temporar de identitate este scutit de plata acestei taxe ;

 

i) dreptul de a participa la activități de adaptare culturală;



j) dreptul solicitantului de protecție internațională care nu dispune de mijloace de întreținere de a beneficia, la cerere, pe toată durata procedurii de azil, precum și pe o perioada de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, de condiții materiale de primire, care garantează subzistența și protejează sănătatea fizică și mintală a acestuia. Sumele necesare pentru acordarea condițiilor materiale de primire se stabilesc prin hotărâre a Guvernului și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne;

k) dreptul de a fi cazat în centrele de primire și cazare, aflate în subordinea Oficiului Român pentru Imigrări, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, pentru solicitantul de azil care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru întreținere;

l) dreptul solicitanților de azil cu nevoi speciale de a beneficia de adaptarea condițiilor de cazare și asistență în centrele de cazare;

m) dreptul de a primi gratuit asistență medicală primară și tratament corespunzător, asistență medicală spitalicească de urgență, precum și asistență medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viața în pericol iminent, prin sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat.Aceste servicii se asigură, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau/și prin alte unități sanitare acreditate și autorizate conform legii;

m^1) dreptul de a fi inclus în programele naționale de sănătate publică ce au drept scop prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile, în situațiile de risc epidemiologic;

n) dreptul solicitanților de azil cu nevoi speciale de a primi asistență medicală adecvată;

n^1) dreptul de a primi asistență socială în condițiile prevăzute de Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare;

o) dreptul de a primi acces la piața forței de muncă în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români, după expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii cererii de azil, dacă în cazul cererii sale nu a fost luată o hotărâre în faza administrativă a procedurii, iar întârzierea nu poate fi imputată acestuia, precum și pe perioada derulării procedurii de azil în faza judecătorească. Solicitanții de azil care la data depunerii unei cereri de azil au un drept de ședere pe teritoriul României și sunt încadrați legal în muncă pot desfășura în continuare activitatea lucrativă;

o^1) dreptul solicitanților de azil care au acces la piața forței de muncă, potrivit lit. o), de a beneficia de măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă, precum și de protecție în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;

p) dreptul solicitanților de azil minori de a avea acces la învățământul antepreșcolar, preșcolar și școlar obligatoriu, în aceleași condiții ca și minorii cetățeni români, cât timp nu se pune în executare o măsură de îndepărtare a acestora sau a părinților lor de pe teritoriul României;

q) dreptul la decontarea, pe bază de cerere, a cheltuielilor de transport ocazionate de deplasarea solicitanților de azil la instanța de judecată pentru a participa la termenele de judecată, dacă procesul se desfășoară în altă localitate decât cea în care este cazat, iar deplasarea se realizează cu mijloace de transport auto, feroviar, la clasa a doua sau naval. Decontarea cheltuielilor se asigură de către Ministerul Afacerilor Interne, prin bugetul alocat Inspectoratului General pentru Imigrări în acest sens, pe baza documentelor justificative;

r) dreptul de a fi vizitați de membrii familiei, reprezentanți ai organizațiilor și organismelor neguvernamentale naționale sau internaționale cu atribuții în domeniul azilului sau al respectării drepturilor omului, autorizate și acreditate în condițiile legii, precum și de reprezentantul legal;



s) dreptul de a i se furniza, la cerere, informații juridice și procedurale, inclusiv informații privind procedura în faza administrativă, în condițiile legislației privind ajutorul public judiciar în materie civilă, luând în considerare situația personală a străinului;

ș) dreptul de a i se furniza, la cerere, în condițiile legislației privind ajutorul public judiciar în materie civilă, luând în considerare situația personală a străinului, informații cu privire la motivele hotărârii de respingere a cererii de azil, la procedura de contestare a ordonanței prin care a fost dispusă măsura plasării într-un spațiu închis special amenajat, precum și referitoare la posibilitatea de contestare a deciziei prin care a fost dispusă acordarea, limitarea sau retragerea condițiilor materiale de primire.

Care sunt drepturile refugiaților potrivit legii române?

Potrivit art. 20 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, statutul de refugiat conferă următoarele drepturi:

a) să rămână pe teritoriul României și să obțină permis de ședere și document de călătorie pentru trecerea frontierei de stat. Beneficiarului unei forme de protecție i se atribuie un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de ședere și în documentul de călătorie pentru trecerea frontierei de stat;

b) să își aleagă locul de reședință și să circule liber, în condițiile stabilite de lege pentru străini;

c) să fie angajat de persoane fizice sau juridice, să exercite activități nesalarizate, să exercite profesiuni libere și să efectueze acte juridice, să efectueze acte și fapte de comerț, inclusiv activități economice în mod independent, în aceleași condiții ca și cetățenii români;

d) să își transfere bunurile pe care le-a introdus în România pe teritoriul unei alte țări, în vederea reinstalării;

e) să beneficieze de tratamentul cel mai favorabil prevăzut de lege pentru cetățenii străini în ceea ce privește dobândirea proprietăților mobiliare și imobiliare;

f) să beneficieze de protecția proprietății intelectuale, în condițiile stabilite de lege;

g) să beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistență socială și asigurări sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;

h) să aibă acces la toate formele de învățământ, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;

i) să beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetățenilor români în ceea ce privește libertatea de a practica propria religie și de instruire religioasă a copiilor săi;

j) să beneficieze de dreptul la protecția datelor personale și a oricăror alte detalii în legătură cu cazul său;

k) să beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce privește asociațiile cu scop apolitic și nelucrativ și sindicatele profesionale, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;

l) să aibă acces liber la instanțele de judecată și la asistență administrativă;

 



 

m) să primească, la cerere, în limitele disponibilităților financiare ale statului, în condiții stabilite prin hotărâre a Guvernului, un ajutor lunar nerambursabil, denumit în continuare ajutor, al cărui cuantum este raportat la indicatorul social de referință, pentru o perioadă de maximum 12 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existență necesare;

n) să participe, la cerere, la programele de integrare și să fie cazat în centrele Oficiului Român pentru Imigrări, în condițiile stabilite de lege;

o) să își stabilească domiciliul legal în România, potrivit legislației privind regimul juridic al străinilor;

p) să poată beneficia, la cerere, de asistență în vederea repatrierii voluntare.

q) să aibă acces la dobândirea unei locuințe, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;

r) să beneficieze de tratament egal cu cetățenii români în ceea ce privește echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoașterea diplomelor, atestatelor și certificatelor de competență, precum și a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Drepturile refugiaților. Care este situația persoanelor vulnerabile?

Potrivit art. 5 ind. 1 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, persoanele vulnerabile sunt minorii, minorii neînsoțiți, persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă, femeile însărcinate, părinții singuri însoțiți de copiii lor minori, victimele traficului de persoane, persoanele care suferă de afecțiuni grave, persoanele cu afecțiuni mintale și persoanele care au fost supuse torturilor, violurilor sau altor forme grave de violență psihologică, fizică sau sexuală, ori aflate în alte situații speciale. Aceste persoane beneficiază de garanții adecvate, în raport cu nevoile lor concrete. Astfel, personalul de specialitate al Inspectoratului General pentru Imigrări realizează evaluări în scopul identificării nevoilor speciale și dispune măsurile adecvate în scopul asigurării drepturilor și garanțiilor prevăzute de prezenta lege pe durata procedurii de azil.

 

Legislația aplicabilă

Legislație română:

Legea nr. 122/2006 privind azilul în România (în limba engleză)

Legea nr.362 pentru aderarea României la Convenţia privind statutul apatrizilor din 1954 (include textul Convenţiei în română)

Legea nr.361 pentru aderarea României la Convenţia privind reducerea cazurilor de apatridie din 1961 (include textul Convenţiei în română)

 

Legislație europeană:

Regulamentul DUBLIN

Directiva privind Condiţiile de Primire 

Directiva privind Procedurile de Azil 

 

Alte link-uri utile:

Inspectorul General pentru Imigrări

UNHR

UNBR pentru condiții de acces la asistență juridică prin avocați români

 




Pune o întrebare

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MAI MULTE ARTICOLE




Vrei să primești articolele noastre direct pe mail?

Abonează-te, e gratuit!