Potrivit art. 83 din Codul de procedură penală, inculpatul are o serie de drepturi în legătură cu desfășurarea procesului penal, printre care dreptul de a nu a da nicio declarație, dreptul de a fi informat asupra faptei și asupra încadrării juridice, dreptul de a avea un avocat ales și alte drepturi prevăzute de lege (art. 83 lit. h) din Codul de procedură penală). Ce sancțiuni riscă autoritățile care nu informează potrivit legii inculpații cu privire la prelucrarea datelor personale pe parcursul procesului penal? Ar putea fi desființate actele procesuale pentru încălcarea legislației privind protecția datelor? Acest articol își propune să descopere dacă inculpatul are și un drept la informare asupra prelucrării datelor sale personale, cum poate fi exercitat acest drept și care sunt consecințele care decurg din neinformarea inculpatului cu privire la prelucrarea datelor sale cu caracter personal.
Are inculpatul un drept la informare asupra prelucrării datelor sale personale?
Protecția datelor cu caracter personal pe parcursul unui proces penal este reglementată de Legea nr. 363/2018[1], lege ce transpune Directiva nr. 680/2018[2], fiind legea specială în raport cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR). Această lege are ca obiectiv protecția datelor cu caracter personal de către autoritățile competente (instanțe, organe de urmărire penală etc) ale persoanelor vizate (inculpați, suspecți, persoane vătămate, martori etc) cu privire la activitățile desfășurate pentru prevenirea, descoperirea, cercetarea, urmărirea penală şi combaterea infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă.
Aceste autorități competente (instanțe, organe de urmărire penală, alte autorități implicate) sunt considerate operatori în temeiul acestei legislații și au o serie de obligații în ceea ce privește protecția datelor personale ale persoanelor vizate (inculpați, suspecți, persoane vătămate, martori etc). O obligație specifică a acestor operatori este de a asigura respectarea anumitor drepturi ale persoanelor vizate, printre care dreptul la informare, dreptul de acces, dreptul la restricționarea utilizării datelor, dreptul la rectificarea datelor inexacte, dreptul la ștergere. Aceste drepturi nu sunt absolute și comportă excepții potrivit legii.
Astfel cum precizează art. 21 din Lege, dreptul la informare, dreptul de acces, restricționare, ștergere și rectificare se aplică inclusiv în cazul în care datele cu caracter personal sunt cuprinse în hotărâri judecătoreşti, în cazierul judiciar sau în cadrul procesului penal, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege.
În ceea ce privește dreptul la informare al inculpatului cu privire la prelucrarea datelor, din art. 13 din Legea nr. 363/2018 reiese faptul că autoritățile publice sunt obligate să informeze, din oficiu, inculpații cu privire la:
a) identitatea şi datele de contact ale operatorului;
b)datele de contact ale responsabilului cu protecţia datelor, după caz;
c)scopurile în care sunt prelucrate datele cu caracter personal;
d)dreptul de a depune o plângere la autoritatea de supraveghere şi datele de contact ale acesteia;
e)dreptul de a solicita operatorului acces la datele cu caracter personal referitoare la persoana vizată ori rectificarea sau ştergerea acestor date sau restricţionarea prelucrării lor.
Mai mult, potrivit art. 14 din Legea nr. 363/2018, autoritățile sunt obligate să informeze, la cerere, inculpatul și cu privire la:
a)temeiul juridic al prelucrării;
b)perioada pentru care sunt stocate datele cu caracter personal sau, în cazul în care nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili perioada respectivă;
c)dacă este cazul, categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal, inclusiv din state terţe sau organizaţii internaţionale;
d)orice alte informaţii suplimentare, în funcţie de specificul activităţilor de prelucrare, în special atunci când datele cu caracter personal sunt colectate fără ştirea persoanei vizate.
Dreptul la informare al inculpatului și obligația corelativă de informare ce incubă autoritățile nu sunt absolute și comportă excepții. Autoritățile pot refuza sau amâna informarea persoanei doar cu respectarea art. 15 din Legea nr. 363/2018, respectiv numai dacă măsura omiterii sau amânării furnizării informațiilor este necesară într-o societate democratică pentru:
a) evitarea obstrucţionării bunei desfăşurări a procesului penal;
b) evitarea prejudicierii prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau a executării pedepselor;
c) protejarea ordinii şi siguranţei publice;
d) protejarea securităţii naţionale;
e) protejarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi.
Excepția de la art. 15 din Legea nr. 363/2018 este de strictă interpretare și aplicare.
Care sunt consecințele care decurg din neinformarea inculpatului?
Potrivit art. 61 din Lege, pentru neinformarea inculpatului în condițiile legii autoritățile implicate în procesul penal pot fi sancționate contravențional cu avertisment sau amendă de la 20.000 la 200.000 lei de către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Într-o primă fază, sancțiunea contravențională aplicată este avertismentul împreună cu un plan de remediere. Dacă, la reluarea controlului, autoritățile nu au adus la îndeplinire măsurile prevăzute în planul de remediere, ANSPDCP poate aplica sancțiunea contravențională a amenzii.
O altă consecință ce decurge este și posibilitatea desființării actelor procesuale efectuate cu încălcarea legislației privind protecția datelor.
***
Referințe:
[1] Legea nr. 363 din 28 decembrie 2018 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi privind libera circulaţie a acestor date, Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 13 din 7 ianuarie 2019
[2] Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului, JO L 119, 4.5.2016, p. 89–131.
