Dreptul de acces la date versus dreptul de acces la informații de interes public

Te-ai întrebat vreodată care este diferența dintre dreptul de acces la propriile date personale și dreptul de acces la informații de interes public? Dacă nu, atunci avem două vești: una bună și una mai puțin bună. Pe care vrei să o auzi prima dată?

Să începem cu vestea bună!

Vestea bună este că ambele drepturi îți pot satisface curiozitatea. Dreptul de acces la date (prevăzut de art. 15 din RGPD) îți permit să primești o copie a datelor tale personale de la orice operator (inclusiv de la autoritățile publice). În schimb, dreptul de acces la informații de interes public (prevăzut în Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public[1]) îți permit să accesezi, la cerere, orice informație sau document de interes public. Dreptul de acces la informațiile de interes public are drept obiectiv asigurarea transparenței procesului decizional și a informațiilor de interes public. Dreptul de acces la propriile date este prevăzut de RGPD și are un obiectiv distinct, respectiv acela de a asigura protecția dreptului la viață privată și a dreptului la protecția datelor personale[2].

Care este problema?

Problema este că aceste două drepturi nu ar trebui confundate. Distincția dintre ele are o deosebită importanță practică. De exemplu, în cauza Trăilescu împotriva României, CEDO a hotărât[3] că statul român nu a încălcat art. 8 din CEDO atunci când a refuzat accesul unui procuror la propriul dosar profesional întrucât și-a întemeiat acțiunea pe Legea nr. 544/2001 și nu pe legislația protecției datelor. Dacă reclamantul ar fi solicitat accesarea propriilor date în temeiul legislației privind protecția datelor, probabil situația sa ar fi fost diferită în sensul în care ar fi putut obține acces la propriile date personale.

Cu alte cuvinte, pentru a obține ce dorești, trebuie să știi ce să ceri. Dacă dorești acces la informații care te privesc, trebuie să transmiți o cerere de acces în temeiul art. 15 RGPD. Dacă dorești acces la informații de interes public, formulezi o cerere de acces în temeiul Legii nr. 544/2001.

Dreptul de acces la informații de interes public. Interes public vs. date cu caracter personal

Dar ce se întâmplă în situațiile în care informațiile de interes public cuprind date cu caracter personal ce sunt interzise spre divulgare? Ar putea o autoritate publică să refuze accesul la informațiile de interes public pe motivul că documentele conțin date cu caracter personal? Răspunsul este unul singur și este, cu siguranță, negativ. Înalta Curtea de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 37/2005[4] a arătat că un asemenea refuz ar fi nejustificat și că furnizarea documentelor trebuie să se realizeze într-o formă pseudonimizată. Redăm, așadar, cuvintele Înaltei Curți:

„[…] atunci când informaţiile de interes public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiilor, accesul la informaţiile de interes public se realizează prin anonimizarea informaţiilor cu privire la datele cu caracter personal; refuzul de acces la informaţiile de interes public, în condiţiile în care informaţiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat.[…]”

Mai multe despre conflictul dintre dreptul la viață privată și dreptul la informații de interes public poți afla din acest articol. 

 

***

Referințe:

[1] Publicată în Monitorul Oficial nr. 663 din 23 octombrie 2001.

[2] A se vedea și argumentația CJUE în cauza C-28/08, hotărârea din 29 iunie 2010, Commission / Bavarian Lager, ECLI:EU:C:2010:378.

[3] CEDO, Trăilescu împotriva României, decizia din 22 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 625 din 31 august 2012.

[4] Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 37 din 7 decembrie 2015 referitoare la sesizarea formulată privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept referitoare la datele cu caracter personal (doar numele şi prenumele) definite de către Legea nr. 677/2001 şi refuzul de eliberare a fotocopiilor de pe documente cu date personale chiar şi cu informaţiile respective anonimizate (înnegrite cu markerul, acronimizate), publicată în Monitorul Oficial nr. 51 din 25 ianuarie 2016.

 

Te-ar putea interesa și:
































AFLĂ MAI MULTE!