Conform Wired, ,,Până în 2050, vor exista 9 miliarde de oameni de hrănit, îmbrăcat, transportat, angajat și educat. Suntem angrenați într-o economie mondială bazată pe creștere, care trebuie să se umfle timp de secole, furnizând un consum nelimitat tuturor. Cu noua tehnologie, am putea adăuga o lume digitală care să ajute toată lumea să reușească și să prospere în timp ce lucrează împreună? Am putea deveni o lume de succes în care măreția este normală?”
Suntem pregătiți cu adevărat pentru digitalizare?
Implementarea de programe informatice la nivel rural părea un vis cu mult prea măreț pentru un stat precum România. Atunci când au fost puse bazele creării unui sistem informatic în rural, scepticismul nu a întârziat să apară. Cu toate acestea, la nivel micro, activitatea ONG-urilor s-a dovedit a fi una benefică și a condus la înlăturarea scepticismului oamenilor și la formarea și dezvoltarea de programe care să faciliteze accesul la informație (A se vedea studiile Anei Caras, Etică și dezvoltare comunitară, Editura Lumen, Iași, 2013.). În decursul anilor, atât la nivel micro, cât și la nivel macro, tehnologia și utilizarea acesteia nu a mai reprezentat o problemă. Astăzi toată lumea dispune de acces facil la rețeaua de internet (excluzând condițiile de natură economică, socială). Internetul a înglobat cu precădere sfera de socializare în relațiile interumane, însă, treptat, persoanele au început să selecteze cantitatea și calitatea informației distribuite sau receptate. Prin raportare la contextul actual, se pare că omenirea progresează întru și pentru digitalizare. Desigur, protecția vieții private rămâne o constantă în desfășurarea oricărui tip de activitate – online sau offline. De altfel, la nivel practic s-au remarcat următoarele aspecte, pe care le vom reda punctual:
1.Creșterea comerțului electronic (e-commerce) și a tehnologiei la nivel online, fapt ce implică și o creștere a riscurilor privind viața privată și confidențialitatea datelor;
,,Creșterea comerțului electronic și a tehnologiei Internetului reflectă o abundență de noi preocupări privind confidențialitatea. Într-o eră în care utilizatorii pot lucra de la distanță, își pot gestiona afacerile personale și pot accesa o cantitate mare de informații în câteva clicuri pe un mouse, confidențialitatea nu mai este ceea ce era înainte. Abilitatea de a fi urmărit într-o societate digitală are ca efect transformarea consumatorului în produsul consumat, deoarece informațiile despre activitățile de zi cu zi sunt aspirate într-un fișier pentru o analiză ulterioară”(Traducere, John MacDonnell, Exporting Trust: Does E-Commerce Need a Canadian Privacy Seal of Approval?, 2001, 39, Alberta L. Rev. 346 at 349, Mac Donnel, citat în David Dubrovsky, Protecting Online Privacy in the Private Sector: Is there a better model?, op.cit. pp. 172-173).
2.Inexistența sau lipsa unui control fundamentat, concret, obiectiv, și imposibilitatea de a cunoaște situațiile în care suntem urmăriți/ Fenomenul de data tracking;
,,Problema majoră cu care se confruntă utilizatorii de internet astăzi este incapacitatea de a ști când sunt urmăriți: În cyberspace, supravegherea nu se auto-autentifică. Nimic nu dezvăluie dacă ești urmărit, deci nu există o bază reală pe care să o consimți ”(John MacDonnell, Exporting Trust: Does E-Commerce Need a Canadian Privacy Seal of Approval?, 2001, 39, Alberta L. Rev. 346 at 349, Mac Donnel, citat în David Dubrovsky, Protecting Online Privacy in the Private Sector: Is there a better model?, op.cit. pp. 172-173)
Data tracking sau despre cât de ,,în siguranță” mai suntem în online
Conceptul de ,,data tracking”, tradus punctual înseamnă ,,urmărirea datelor”. Acest concept este aplicat în sfera online-ului, ori de câte ori accesăm în serviciu, produs, o pagină web. Platforma Internethealthreport.org prezintă în cadrul articolului The good, the bad and the ugly sides of data tracking modalitatea în care se produce urmărirea datelor, astfel:
,,Imaginați-vă o zi obișnuită online: începeți să verificați textele și e-mailurile, apoi derulați prin Twitter în autobuz și postați o fotografie cu cafeaua dvs. de dimineață pe Instagram, etichetând cafeneaua (…) Acestea sunt doar câteva site-uri web, dar de fiecare dată când sunteți online, lăsați în urmă urme ale activității voastre. În spatele scenei, o serie de companii „terțe părți” – entități separate de site-urile pe care le-ați vizitat – vă pot urmări activitatea și colecta datele pe măsură ce vă deplasați pe Web” (Sursa aici)
De la real la digital sau despre digitalizare în România
Procesul de digitalizare presupune codificarea numerică a unei informații. Digitalizarea de la nivel intern a devenit un fenomen amplu, dar care câștigă pe zi ce trece teren. Depunerea unui act, care alteori necesita ore întregi de așteptare la coadă, se află astăzi la doar un click distanță. În materie de digitalizare, România a făcut pași importanți, cel mai recent fiind reprezentat de înființarea Autorității pentru Digitalizarea României. Hotărârea de Guvern nr. 89/2020 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) cuprinde prevederi relevante, pe care le vom reda punctual, menționând faptul că analiza acestei autorități face obiectul unui articol anterior.
Autoritatea pentru Digitalizarea României exercită următoarele funcții: de strategie, prin care planifică strategic şi asigură elaborarea şi implementarea politicilor în domeniul transformării digitale şi societăţii informaţionale; de reglementare, prin care reglementează participarea la elaborarea cadrului normativ şi instituţional în domeniul transformării digitale şi societăţii informaţionale, inclusiv cu privire la interoperabilitatea sistemelor informatice ale instituţiilor publice; de avizare; de reprezentare, prin care asigură, în numele Guvernului, reprezentarea în organismele şi organizaţiile naţionale, regionale, europene şi internaţionale, ca autoritate de stat, pentru domeniul său de activitate, în conformitate cu cadrul normativ în vigoare; de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul respectării reglementărilor în domeniul său de competenţă; de administrare şi gestiune; de promovare, coordonare, monitorizare, control şi evaluare a realizării politicilor în domeniul său de competenţă, precum şi a cadrului naţional de interoperabilitate; de comunicare, prin care se asigură comunicarea atât cu celelalte structuri ale sectorului public, cât şi cu sectorul privat şi societatea civilă; de implementare şi gestionare a proiectelor finanţate din fonduri europene, precum şi a programelor şi proiectelor finanţate din fonduri naţionale şi alte surse legal constituite; de organism intermediar.
De asemenea, prin raportare la contextul actual, a fost dezvoltată platforma aici.gov.ro, platformă care permite depunerea documentelor online, momentan privind următoarele proceduri:
- Procedură acordare indemnizație pentru persoanele care își desfășoară activitatea în baza contractelor de activitate sportivă;
- Procedură acordare șomaj tehnic potrivit OUG nr. 30/2020 modificată prin OUG nr. 32/2020;
- Procedură acordare indemnizație pentru personalul încadrat în muncă la un angajator prin altă modalitate prevăzută de lege;
- Procedură acordare indemnizație pentru persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe;
- Procedură acordare indemnizație pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației;
- Procedură acordare indemnizație persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) și familiale (IF), profesii liberale (PF).
Această platformă cuprinde și un ghid de utilizare, ce poate să fie consultat aici.
De asemenea, în cadrul statului român a avut loc prima desfășurare a unui proces de judecată în sfera online-ului, prin intermediul unui platforme digitale:
,,În data de 03.04.2020, ora 11:30, a avut loc primul proces din România, realizat exclusiv printr-o platformă online. La derularea acestuia și-au dat concursul Magistrat Mihaela ROIBU – judecător în cadrul Tribunalului Timiș, Secția I Civilă, Daniel Adam – grefier în cadrul Tribunalului Timiș, Secția I Civilă și membrii fondatori ai grupului Digital Law, în ordine alfabetică, respectiv Avocat Dragoș Benga din Baroul Brașov, Avocat Sergiu Capisizu, Avocat Tudor Colțan și Avocat Diana Ghinculov din Baroul București, Avocat Antonio Iordan Prodecanul Baroului Brăila, Avocat Călin Iuga din Baroul Cluj, Avocat Șerban Lovin Decanul Baroului Ilfov, Avocat Dragoș Nicu Prodecanul Baroului Dolj și Avocat Sergiu I. Stănilă Decanul Baroului Timiș”.
În această sferă se pare că există un progres însemnat, având în vedere faptul că procedura judiciară era receptată la nivel public ca fiind una rigidă, confidențială. Se pare că digitalizarea a cunoscut un ,,boom” în momentul în care a existat necesitatea de desfășurare a activităților prin adaptare la contextul social existent. Și în această situație, digitalizare pare să fie o ,,operă benefică”. Desigur, dacă am avea în vedere și aspectele ce țin de protecția datelor și de confidențialitate, ar fi necesar să subliniem faptul că orice activitate trebuie să asigure, aprioric, protecția datelor persoanelor.
Scurte concluzii
Viața privată trebuie să primeze, în mod independent de fenomenul digitalizării. Tehnologia, pe de altă parte, în mod independent de viața privată, își va urma cursul ,,firesc”. Acest din urmă aspect trebuie să aibă în vedere, într-o societate democratică, elemente precum proporționalitatea și să se raporteze întotdeauna la ,,necesitatea de a cunoaște”. Necesitatea de a cunoaște suscită ample dezbateri, dar ea trebuie să se supună doleanțelor cetățenilor și să fie raportată la drepturile și libertățile fundamentale. Desigur, nu puteam discuta despre o supraprioritzare a drepturilor, cu toate că aceasta este necesară. Trebuie să avem în vedere faptul că orice accesare în sfera online-ului nu ne va garanta în mod automat și protecția. De aceea, în situații-cheie, se impune verificarea atentă a consimțământului persoanei sau verificarea realizării unei informări anterioare cu privire la posibilitatea prelucrării datelor sale.
