Dezbaterea moștenirii între frați se realizează conform regulilor din Codul Civil. În acest articol vom explica, pe înțelesul tuturor, care sunt regulile privind dezbaterea succesiunii între frați. Regulile diferă atunci când frații vin singuri la moștenirea defunctului (părintelui decedat) față de situația când vin la moștenire împreună cu celălalt părinte (soțul supraviețuitor). Vom explica, așadar, cotele ce revin fiecărui frate, cum se împarte moștenirea atunci când un copil a fost dezmoștenit, este nedemn de a moșteni sau a renunțat la moștenire.
Dezbaterea moștenirii între frați. Care este cota fiecăruia?
Potrivit actualului Cod Civil, moștenirea se împarte în mod egal între frați indiferent că frații sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei. Mai mult, moștenirea se împarte în mod egal și cu privire la frații naturali și frații adoptați. De exemplu, dacă există trei frați, fiecare parte va primi o treime (1/3) din moștenire. Este important de precizat că, potrivit legii, descendenții defunctului (copiii) sunt protejați de lege împotriva pretențiilor altor moștenitori (cu excepția soțului supraviețuitor). Cu alte cuvinte, ei vor culege moștenirea înaintea altor moștenitori. De exemplu, dacă defunctul are 3 copiii și un frate, moștenirea va fi culeasă de către cei 3 copiii, fratele neavând posibilitatea de a moșteni deoarece va fi înlăturat de la moștenire. Singura excepție de la această regulă este existența unui soț supraviețuitor (celălalt părinte aflat în viață) care va veni la moștenire împreună cu descendenții. Într-o asemenea situație, potrivit art. 975 din Codul Civil, soțul supraviețuitor (celălalt părinte aflat în viață) va primi o cotă de ¼ din moștenire, iar descendenții, împreună, vor primi ¾.
Exemplu: Mihai a decedat și are ca moștenitori 3 fii și o soție (Alina). Potrivit Codului Civil, Alina va culege ¼ din moștenirea defunctului Mihai, iar descendenții (cei trei fii) vor culege împreună ¾.
Unul dintre frați a murit. Cum se împarte moștenirea?
Există două situații. O primă situație este aceea când fratele decedat re copii în viață, iar cealaltă situație este aceea când fratele decedat a lăsat copii. Așadar, pentru a înțelege mai bine lucrurile, vom explica cele două situații pe rând.
Situația #1. Fratele care a murit nu are moștenitori
Într-o asemenea situație, moștenirea se va împărți în mod egal între frații rămași în viață. Așadar, dacă, de exemplu, defunctul Mihai a avut 3 copiii și unul dintre copiii a decedat fără a lăsa copii (moștenitori în viață), moștenirea se va împărți între ceilalți doi frați rămași în viață.
Situația #2. Fratele care a murit are moștenitori
Într-o asemenea situație, succesiunea se va realiza pe tulpină. Cum adică pe tulpină? Adică partea din moștenire care i s-ar fi cuvenit fratelui mort, se va culege de către copiii acestuia.
Exemplu: Mihai a decedat și a lăsat trei frați, Robert, Alin și Andrei. Andrei a decedat, însă a lăsat doi copiii în viață. Într-o asemenea situație, partea de 1/3 ce i se cuvenea lui Andrei va fi culeasă de către copiii în viață a lui Andrei. Așadar, la moștenirea defunctului Mihai, vor veni Robert (cu o cotă de 1/3), Alin (cu o cotă de 1/3) și copiii lui Andrei (împreună, cu o cotă de 1/3).
Ce se întâmplă dacă unul dintre frați a fost dezmoștenit?
Într-o situație în care unul dintre frați a fost dezmoștenit, acesta va culege rezerva sa succesorală și restul moștenirii se va împărți între ceilalți frați.
Exemplu: Mihai a decedat și a lăsat trei frați, Robert, Alin și Andrei. Mihai l-a dezmoștenit pe Robert prin testament. Dacă nu ar fi fost dezmoștenit, fiecare frate ar fi cules câte 1/3 din moștenire. Însă, ca urmare a dezmoștenirii, Robert va culege rezerva sa succesorală de jumătate față de cât i s-ar fi cuvenit dacă nu ar fi fost dezmoștenit (art. 1088). Așadar, Robert va culege 1/6. Așadar, ceilalți doi frați vor culege împreună 5/6 din moștenire, și fiecare va culege 5/12. Așadar cotele vor fi Robert (1/6), Alin (5/12) și Andrei (5/12).
Dezbaterea moștenirii între frați când unul dintre frați renunță sau este nedemn
Dacă unul dintre frați renunța la moștenire conform legii, partea lui din moștenire va fi culeasă de către ceilalți frați. În mod similar, dacă unul dintre frați este nedemn de a moșteni, partea lui din moștenire va fi culeasă de către ceilalți frați.
Articol scris de Av. Ruxandra SAVA, Baroul București. Pentru întrebări sau consultații juridice, poate fi contactată la adresa avruxandrasava@gmail.com.
