,,Democrația este o formă de guvernare în cadrul căreia poporul exercită autoritatea guvernării”.
Introducere
Democrația se traduce la nivel doctrinar prin îmbinarea terminologiei dintre ,,demos” și ,,kratos”, fiind reprezentată astfel ca putere a poporului. La nivelul statului român, democrația este statuată ca fundament prin intermediul Constituției României, art. 1, alin. (3), astfel[1]:
România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate[2].
De asemenea, democrația a fost receptată la nivel internațional prin intermediul Convenției Europene a Drepturilor Omului, astfel că în preambul se precizează următoarele:
,,Reafirmând ataşamentul lor profund faţă de aceste libertăţi fundamentale care constituie temelia însăşi a justiţiei şi a păcii în lume şi a căror menţinere se bazează în mod esenţial, pe de o parte, pe un regim politic cu adevărat democratic, iar pe de altă parte, pe o concepţie comună şi un respect comun drepturilor omului din care acestea decurg”[3].
Totodată, Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede în cadrul art. 29, pct. 2, următoarele:
,,În exercitarea drepturilor şi libertăţilor sale, fiecare om nu este supus decât numai îngrădirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoaştere şi respectare a drepturilor şi libertăţilor altora şi ca să fie satisfăcute justele cerinţe ale moralei, ordinii publice şi bunăstării generale într-o societate democratică”[4].
Democrația și valențele sale
Deși nu există un acord cu privire la modalitatea prin care putem să definim democrația, se apreciază faptul că aceasta dispune de caracteristici precum: egalitatea juridică, libertatea politică, statul de drept[5]. Deși majoritatea țărilor au astăzi un regim democratic, un studiu cu privire la trecerea de la democrație la autocrație și de la autocrație la democrație, reflectă faptul că în timpul anilor 1930, multe dintre ,,aceste tinere democrații au revenit la autocrație”[6].
Graficul prezentat alăturat reflectă modalitatea prin care s-a realizat trecerea de la democrație la autocrație și de la autocrație la democrație. Se remarcă astfel o creștere însemnată în perioada 1980-2000 în privința regimului democratic.
S-a remarcat faptul că în lume există atât de multe modele diferite de guvernare democratică, încât uneori este mai ușor să înțelegem ideea de democrație în termeni de ceea ce nu este; deci, democrația nu este autocrația sau dictatura, unde o singură persoană guvernează și nu este o oligarhie, unde un segment mic al societății guvernează[8].
Cuvântul ,,democrație” nu a fost menționat în mod explicit la elaborarea de documente internaționale, relevantă în acest sens fiind situația în care fondatorii Națiunilor Unite au elaborat Carta Națiunilor Unite. Aceștia nu au menționat cuvântul democrație, iar în anul 1945, multe dintre statele membre ale ONU nu au acceptat democrația ca sistem sau nu au practicat-o. Cu toate acestea, cuvintele de deschidere ale Cartei <<Noi, popoarele>> reflectă principiul fundamental al democrației – că voința poporului este sursa de legitimitate a statelor suverane și, prin urmare, a Națiunilor Unite în ansamblul său[9]. S-a apreciat totodată faptul că democrația s-a dezvoltat cel mai mult în secolul XX.
Cum trebuie înțeleasă democrația astăzi?
Faptul că legea statuează un regim democratic, nu înseamnă în mod categoric că acesta se și materializează la nivel practic. Democrația nu este un simplu text de lege și nicidecum un concept pur teoretic. Dorințele comune ale statelor în scopul de a clădi și dezvolta o ,,unitate în diversitate” au prefigurat autonomia statală (tendințele autocrației) în regim democratic, un regim în care primează drepturile și libertățile cetățenești.
Cum trebuie să înțelegem democrația astăzi?
Democrația trebuie înțeleasă la nivel practic. Cu siguranță, aceasta este un concept sau o teorie idealistă, dar la nivel practic democrația se prefigurează în putere a poporului. O putere care nu trebuie să fie recunoscut în și prin lege, ci o putere care are la bază un drept natural: dreptul de protecție. Dacă am merge pe preceptele lui Ulpian, am avea în vedere următoarele principii ale dreptului: „Juris praecepta sunt haec: honeste vivere, alterum non laedere suum cuique tribuere” (Preceptele dreptului sunt următoarele: a trăi cinstit, a nu vătăma pe celălalt și a da fiecăruia ceea ce i se cuvine).
Te-ar putea interesa și: Will #Privacy Survive COVID-19?
Dacă vom raporta aceste precepte la democrație, le-am putea traduce astfel: democrația presupune puterea poporului manifestată sub forma egalității, menită să echilibreze orice acțiune potențial vătămătoare și care are la bază onestitatea și spiritul civic.
Pentru a înțelege democrația, vom contura următoarele aspecte:
- Democrația nu trebuie să ne priveze de un drept pentru a face alt drept să primeze;
- Democrația este un întreg care se divide în mod egal tuturor;
- Democrația aparține tuturor, dar fără a conduce sine nomine;
- Democrația înglobează în structura sa și existența de drepturi și libertăți cetățenești;
- Restrângerea drepturilor și a libertăților este compatibilă cu democrația numai în măsura în care sunt respectate cerințele legalității, proporționalității, necesității, nediscriminării în mod simultan;
- Restrângerea drepturilor și libertăților implică obligativitatea apriorică de informare a cetățenilor, dublată de conferirea posibilității de ,,contestare” a măsurilor de restrângere.
Scurte concluzii
Democrația este mai mult decât un concept. Este o garanție a respectării drepturilor și libertăților cetățenești. Aceasta se manifestă prin intermediul poporului, care participă în mod activ la exercițiul democratic. Un stat care ajunge să urce pe un piedestal propriile interese, uitându-le pe cele ale poporului, își pierde esența democratică. La nivel mondial, democrația s-a dezvoltat treptat, dar sigur; cu toate acestea, putem constata faptul că în anumite situații democrația se manifestă doar la nivel scriptic. La nivel faptic, îngrădirile sunt evidente. Democrația trebuie înțeleasă dincolo de interesele de stat, de doleanțele guvernanților, de securitatea și siguranța statală. Desigur, anumite situații impun și măsuri corespunzătoare. Dar orice restrângere produsă asupra unui drept fundamental, nu trebuie să aibă în vedere binele statului, ci binele individului. Trebuie respectată proporționalitatea, alături de precepte precum necesitatea, legalitatea, nediscriminarea, atunci când se dorește dispunerea oricărei măsuri potențial restrictive.
Dacă ar fi să însumăm democrația într-un dicton, am alege declarația lui Charles de Gaulle din cadrul unei conferințe de presă din 1942:
,,Democraţia se confundă, pentru mine, cu suveranitatea naţională. Democraţia înseamnă conducerea poporului de către popor, iar suveranitatea naţională înseamnă poporul exercitându-şi fără piedici suveranitatea”[10].
[1] Democracy is translated at doctrinal level by combining the terminology between „demos” and „kratos”, thus being represented as a power of the people. At the level of the Romanian state, democracy is stated as a foundation through the Romanian Constitution, art. 1, para. (3), as follows: Romania is a democratic and social state, governed by the rule of law, in which human dignity, the citizens’ rights and freedoms, the free development of human personality, justice and political pluralism represent supreme values, in the spirit of the democratic traditions of the Romanian people and the ideals of the Revolution of December 1989, and shall be guaranteed.
[2] Conform aici.
[3] Conform aici, Reaffirming their profound belief in those fundamental freedoms which are the foundation of justice and peace in the world and are best maintained on the one hand by an effective political democracy and on the other by a common understanding and observance of the Human Rights upon which they depend.
[4] Conform aici, In the exercise of his rights and freedoms, everyone shall be subject only to such limitations as are determined by law solely for the purpose of securing due recognition and respect for the rights and freedoms of others and of meeting the just requirements of morality, public order and the general welfare in a democratic society.
[5] Traducere după aici, No consensus exists on how to define democracy, but legal equality, political freedom and rule of law have been identified as important characteristics.
[6] Traducere după aici, The majority of the world’s countries are now democracies. The chart here depicts the slow rise of the number of democracies over the last two centuries. The end of World War I led to the birth of many democracies. However, during the 1930s, many of these young democracies then reverted to being autocratic.
[7] aici și aici.
[8] Traducere după aici, There are so many different models of democratic government around the world that it is sometimes easier to understand the idea of democracy in terms of what it definitely is not. Democracy, then, is not autocracy or dictatorship, where one person rules; and it is not oligarchy, where a small segment of society rules.
[9] Traducere după aicil, When the founders of the United Nations drafted the United Nations Charter, they did not mention the word democracy. In 1945, many of the UN Member States did not endorse democracy as a system, or didn’t practice it. Yet, the opening words of the Charter, “We the Peoples”, reflect the fundamental principle of democracy – that the will of the people is the source of legitimacy of sovereign states and, therefore, of the United Nations as a whole.
[10] Conform aici.